Programul politic (adoptat la Congresul din 9 mai 2001)

I. O nouă realitate, un nou program

Partidul Social Liberal (PSL) este un partid politic de centru-dreapta, bazat pe doctrina liberalismului social. El exprimă voinţa politică şi interesele unor categorii largi ale societăţii moldoveneşti, care militează pentru modernizarea autentică a ţării, pentru împlinirea aspiraţiilor de libertate, democraţie, justiţie socială, solidaritate, bunăstare, unitate europeană şi naţională. Ca partid reformator, cu vocaţie europeană, deschis spre înnoire, PSL este un continuator al celor trei formaţiuni politice de centru-dreapta - Partidul Forţelor Democratice, Liga Creştin-Democrată a Femeilor şi Liga Naţională a Tineretului din Moldova - care au stat la temelia Partidului Social-Liberal.

PSL îşi fondează demersul social-politic pornind de la o analiză lucidă a schimbărilor profunde care au avut loc în Republica Moldova şi în Europa după evenimentele din 1988-91, de la stadiul în care se află reformele economice şi de la imperativul de a ne racorda progresiv la noile tendinţe ale civilizaţiei. Social-liberalii consideră că Republica Moldova trebuie să înfăptuiască reformele economice cu faţa spre viitor, nu spre trecut. Dorim să dăm un sens eforturilor de reconstrucţie naţională, pentru ca Republica Moldova să participe activ la competiţia economică şi culturală de mîine.

În viziunea noastră, Republica Moldova are de trecut în aceşti ani un adevărat test istoric. Acum, după ce ţara noastră şi-a consumat experienţele şi frămîntările guvernărilor pseudodemocrate din 1991-2001, ea se află în faţa unor opţiuni fundamentale privind direcţia de dezvoltare pe care se va angaja în viitor. În acest sens, social-liberalii moldoveni vor opta ferm şi fără echivoc în favoarea edificării unui stat democratic cu o economie de piaţă competitivă, vor pleda pentru unitatea noastră naţională şi pentru integrarea plenară a Republicii Moldova în structurile europene şi euroatlantice.

Tranziţia a modificat fundamental coordonatele sistemului politic, social şi economic, relaţiile sociale, modul de viaţă şi valorile care orientează comportamentul cetăţenilor. Societatea s-a diversificat în interior, categoriile sociale şi-au redefinit identitatea, au apărut noi grupuri şi forţe sociale, care joacă un rol activ în diverse sectoare ale vieţii economice. S-au schimbat în buna măsură mentalităţile sociale şi se încheagă o nouă cultură politică şi civică. Programul nostru este elaborat anume din perspectiva acestor noi realităţi politice şi economice ale Republicii Moldova.

Este programul unei dezvoltări durabile, dintr-o perspectivă social-liberală, în concordanţă cu cerinţele actuale ale reformei interne şi cu evoluţiile înregistrate pe plan european şi global. Este un program de modernizare şi dezvoltare, menit să pună în valoare toate resursele şi competenţele de care dispunem, pentru ca Republica Moldova să-şi poată cuceri locul ce i se cuvine în Europa şi în lume.

Experienţa societăţilor dezvoltate de astăzi ne demonstrează ca orientarea spre eficienţă şi profit - o preocupare intrinsecă a liberalismului - trebuie conjugată cu preocuparea pentru dimensiunea socială a progresului. Social-liberalii moldoveni sînt conştienţi de faptul că mecanismele pieţei libere nu pot rezolva de la sine disfuncţiile şi contradicţiile pe care le generează - ele trebuie articulate cu interesele sociale şi cu nevoia de a asigura securitatea existenţei umane.

Programul nostru este în consens cu tendinţele de reconsiderare a statului social, a funcţiilor sale reglatoare, cu interesul crescut pentru valorile solidarităţii şi ale justiţiei sociale. Noi dorim să organizăm societatea şi economia în aşa fel încît să producă mai multă bogăţie şi să asigure, pe acest temei, o creştere substanţială a nivelului de trai, nu doar pentru o categorie restrînsă, ci pentru toate categoriile sociale, pentru cei mulţi, care duc greul tranziţiei. Ideea de justiţie socială va dobîndi expresii concrete în acţiunea noastră politică.

Noi ne-am asumat sarcina de a edifica în Republica Moldova un sistem de valori social-liberale şi de a-l racorda cu tendinţele, structurile şi realităţile produse de schimbarea pe care a cunoscut-o Republica Moldova în ultimii ani. Milităm pentru construcţia unei economii de piaţă performante, care să se bazeze pe îmbinarea mecanismelor concurenţiale cu rolul activ, raţional dimensionat, al statului în orientarea politicilor economice şi sociale.

Pornind de la starea actuală şi de la reformele care s-au înfăptuit pînă acum, noi considerăm că, reactivînd potenţialul economic şi încrederea în forţele proprii, putem înfăptui o schimbare care să reducă treptat decalajele Republicii Moldova faţă de restul ţărilor din Europa, pentru a prinde "trenul" dezvoltării integrării europene. Aceasta este problema noastră fundamentală.

Un asemenea obiectiv ambiţios nu poate fi înfăptuit în termen scurt, dar el trebuie abordat de urgenţă. De aceea, PSL propune ca modernizarea şi dezvoltarea Republicii Moldova să fie obiectivul nostru naţional, temeiul noului consens politic şi social. Noi sperăm că în jurul acestui obiectiv vom reuşi să coagulăm toate forţele şi competenţele Republicii Moldova.

Sensul programului nostru este de a construi şi a da viaţă unui nou mecanism de dezvoltare socială, în măsura să satisfacă nevoile şi aspiraţiile oamenilor, să ridice standardul de viaţă, să asigure integrarea ţării în structurile lumii dezvoltate. Noi considerăm că putem accelera schimbările prin efort propriu, prin muncă, inteligenţă şi organizare raţională, prin gospodărirea chibzuită a resurselor, pentru a asigura prosperitate şi o viaţă demnă tuturor cetăţenilor noştri.

În faţa problemelor dificile cu care ne confruntăm la acest început de mileniu, Partidul Social-Liberal,

analizând în mod realist starea actuală a societăţii şi a economiei moldoveneşti, precum şi standardul de viaţă al majorităţii absolute a populaţiei,
angajându-se ferm, că principala forţă înnoitoare a societăţii, profund ataşată intereselor fundamentale ale poporului nostru, lansează către membrii şi simpatizanţii săi, către toţi cetăţenii ţării, prezentul PROGRAM POLITIC sub semnul democratizării şi modernizării Republicii Moldova, pentru intrarea ei în rîndul ţărilor avansate ale Europei.

II. Dimensiuni ale tranziţiei din Republica Moldova

A. Contextul global al schimbării

Mişcarea de Eliberare Naţională din 1988-91 ne-a scos din tiparele unei lumi anacronice şi ne-a reaşezat pe linia firească a evoluţiei. În viziunea noastră, toate procesele pe care le parcurge societatea moldovenească se integrează într-un amplu proces istoric, ce poate fi definit nu numai ca tranziţie de la dictatură la democraţie, ci şi ca trecere la un nou model de societate şi de civilizaţie.

În substratul frămîntărilor pe care le trăieşte lumea de azi putem descoperi însă o criză profundă a valorilor ce au orientat evoluţia societăţilor moderne. Odată cu expansiunea cunoaşterii şi a tehnologiilor de vîrf, ţările dezvoltate evoluează spre societatea post-industrială, bazată pe informatizare şi pe valorificarea rezultatelor ştiinţei şi a noilor mijloace de comunicare. Istoria contemporană a creat un sistem mondial integrat, în care economiile naţionale sînt cuprinse într-o reţea de interdependenţă şi schimburi de valori, astfel ca nici o ţară nu se mai poate dezvolta în izolare.

Într-un interval de timp foarte scurt, tabloul politic al lumii contemporane şi raporturile geopolitice mondiale au suferit schimbări radicale. Aspectul cel mai semnificativ, după încheierea războiului rece, este trecerea de la confruntare la parteneriat, de la o politică a rivalităţii globale bipolare la configurarea unei lumi multipolare.

În acelaşi timp, în contextul globalizării, asistăm şi la adîncirea decalajelor şi la polarizarea tot mai acută a bogăţiei şi a sărăciei, atît în interiorul unor state, cît şi la nivelul structurii sistemului mondial. Alături de problemele de natura socială, conflictele locale, mai ales cele interetnice şi interconfesionale, reprezintă un considerabil factor de risc la adresa dezvoltării şi a stabilităţii.

În faţa consecinţelor negative ale unui sistem orientat doar de mecanismele pieţei şi ale profitului, societăţile cele mai diverse sînt în căutarea unui model de dezvoltare durabilă, care să armonizeze eficienţa economică, justiţia socială, protejarea mediului şi progresul uman. Nu mai putem gîndi dezvoltarea Republicii Moldova decît în strînsă legătură cu ceea ce se petrece astăzi în lume. Noi trebuie să realizăm sincronizarea tranziţiei interne cu tranziţia paneuropeană spre societatea post-industrială, informatizată şi cultural intensivă. În aceste condiţii, este vital să optăm de pe acum pentru modelul care va domina Europa de mîine, nu să repetăm modele şi experienţe care au fost depăşite de statele dezvoltate.

B. Sfidările tranziţiei

Dificultatea majoră pe care o au de învins societăţile postcomuniste din Europa, inclusiv Republica Moldova, ţine de faptul că ele trebuie să facă faţă concomitent unor solicitări multiple:

• să opereze o schimbare de sistem politic şi social, o tranziţie internă dificilă şi complexă, prin care să-şi consolideze noile instituţii democratice, să se adapteze la rigorile economiei libere de piaţă şi simultan, să se modernizeze în toate dimensiunile lor structurale;
• să recupereze, prin eforturi şi costuri deosebite, întîrzierile economice, tehnologice şi de civilizaţie - acumulate în decursul unor decenii şi secole de dezvoltare subordonată - în condiţiile unei concurenţe acerbe pe piaţa mondială;
• să-şi ajusteze structurile interne - de la cele instituţionale pînă la cele de profunzime - pentru a deveni compatibile cu actualele structuri europene, îndeplinind astfel criteriile şi standardele cerute în vederea integrării lor competitive în aceste structuri;
• să stabilească raporturi de bună vecinătate cu statele limitrofe - punînd adeseori în paranteze drame şi injustiţii istorice - şi să participe la construcţia unui nou sistem de securitate colectivă pe continent, fără discriminări şi divizări artificiale.

Acestea sînt provocările la care trebuie să răspundem şi la care trebuie să raportăm proiectele noastre de dezvoltare.

PSL consideră că transformarea pe care o parcurge Republica Moldova angajează mai multe niveluri şi orizonturi, ce acoperă procese fundamentale, de durata medie şi lungă. Procesul de tranziţie vizează ansamblul schimbărilor care au loc în configuraţia societăţii, fiind, deci, multidimensională. Schimbarea cuprinde toate componentele şi dimensiunile societăţii, sistemul politic şi cel economic, instituţiile, relaţiile sociale, organismele societăţii civile, formele de organizare, modurile de viaţă şi mentalităţile.

Problema cea mai dificilă este că noi trebuie să transformăm în acelaşi timp toate aceste componente. Au apărut, în mod inevitabil, asimetrii şi contradicţii între viteza şi profunzimea schimbărilor în diferite domenii. Desincronizarea dintre schimbările politice şi cele economice a constituit sursa celor mai semnificative şi grave tensiuni sociale. Cetăţenii au constatat că extinderea libertăţilor politice, garantate de noile instituţii ale democraţiei, au o semnificaţie redusă în condiţiile noilor constrîngeri economice. Aşteptările sociale, mult amplificate în primele faze ale tranziţiei, au fost contrazise de rezultatele practice ale pseudoreformelor economice înfăptuite de guvernările compromise din perioada 1991-2001.

Pentru a putea răspunde la noile provocări ale istoriei, Republica Moldova trebuie să-şi schimbe toate structurile organismului economic naţional, să stabilească noi corelaţii funcţionale între ele şi să le orienteze spre eficienţă, modernizare şi deschidere, spre valorile Europei contemporane.

C. Construcţia statului de drept şi reforma structurală a societăţii moldoveneşti

Nici chiar după un deceniu de tranziţie Republica Moldova nu a reuşit să devină un veritabil stat de drept, cu instituţii democratice mature şi consolidate. Drumul spre o nouă structură politică trece prin crize, tensiuni şi grave erori. Republica Moldova s-a angajat în aceasta schimbare de proporţii istorice fără a dispune de condiţii, programe şi forme pregătitoare. Schimbările s-au produs în mod haotic, iar vidul legislativ, criza de autoritate a instituţiilor publice, dezordinea din viaţa economică şi voluntarismul unor decizii ale executivului au reprezentat ameninţări permanente pentru cursul tranziţiei şi siguranţa naţională.

Cel mai complex proces al tranziţiei - reforma economică - rămâne placa turnantă a schimbării de sistem în care sîntem angajaţi. Am moştenit de la fosta URSS un sistem economic rigid, cu multe dezechilibre şi blocaje. Transformarea economiei centralizate, de comandă, într-o economie de piaţă modernă şi competitivă reprezintă un proces de durată, mai complex decît cel privind schimbarea sistemului politic şi instituţional. De aceea, trecerea de la dictatură la democraţie nu poate coincide cu depăşirea crizei economice moştenite, criza la care s-au adăugat dificultăţi şi constrângeri noi, determinate de complexitatea unei asemenea schimbări de structură. Dificultăţile interne au fost amplificate de conflictele din estul şi sudul Republicii Moldova, precum şi de conjunctura externă nefavorabilă, creată de dezintegrarea pieţelor regionale şi de recesiunea mondială.

În domeniul reformei economice, s-au făcut încă din primele faze ale schimbării şi cele mai multe greşeli. Unele partide şi curente politice au subestimat dificultăţile obiective ale reformei, au promovat soluţii improvizate şi nerealiste, măsuri care, prin aplicarea lor, au produs dezordine şi pierderi irecuperabile. Astfel, Republica Moldova a ajuns o ţară a "contraperformanţelor", plasîndu-se cu mult sub nivelul înregistrat de majoritatea ţărilor în tranziţie din Europa Centrală şi de Sud-Est. Chiar şi astăzi sistemul industrial moldovenesc cuprinde încă multe întreprinderi neperformante, mari consumatoare de resurse şi energie, avînd un nivel de eficienţă scăzut. Piaţă internă este dominată încă masiv de monopoluri şi de un cadru instituţional insuficient consolidat. Investiţiile pentru refacerea infrastructurilor şi pentru retehnologizarea industriilor au fost sporadice şi insuficiente, iar sectorul serviciilor către populaţie este slab dezvoltat. Gradul de competitivitate al produselor moldoveneşti este redus, iar comportamentul managerial nu este orientat prioritar spre performanţă şi eficienţă. Aceste grave dezechilibre ne arată că, în pofida unor eforturi constante pentru reformă, nu am reuşit încă să schimbăm structura internă a economiei, relaţia sa cu societatea şi cu mediul concurenţial internaţional. Astfel, pentru a ne integra competitiv în Uniunea Europeană, avem nevoie de programe de restructurare profundă, prin care să eliminăm dezechilibrele cronice ale economiei şi trăsăturile care o apropie de condiţiile specifice subdezvoltării. O abordare naţională responsabilă presupune luarea în seamă a faptului că Republica Moldova trebuie să se integreze în sistemul economic european, care este dominat astăzi de piaţa concurenţială, de tendinţe de maximizare a profitului şi de controlul întreprinderilor transnaţionale şi al organismelor financiare internaţionale.

Şi tranziţia structurilor sociale a generat procese dramatice, rupturi, dislocări şi modificări ale statutului pentru multe categorii sociale. Unele dintre acestea au suferit o treptată erodare şi reducere a veniturilor, iar piaţa forţei de muncă este încă în formare, cu o accentuată instabilitate, în ceea ce priveşte adaptarea şi reaşezarea oamenilor pe noile tipare ocupaţionale şi de preocupări. Raporturile interumane au fost bulversate, iar structurile societăţii civile sînt insuficient consolidate. Diversificarea intereselor economice şi a conduitelor sociale nu a dus încă la o articulaţie coerentă a grupurilor şi nici la o solidarizare sectorială a acestora, iar experienţa parteneriatului social este abia la început. Şomajul şi polarizarea socială au reprezentat un adevărat şoc al tranziţiei, greu de absorbit în anii ce urmează, contrazicînd aşteptări, iluzii, speranţe. Noile mecanisme economice nu au fost secondate cu politici sociale coerente şi un sistem eficient de protecţie socială, de natură să-i protejeze pe cei aflaţi în dificultate.

Fenomenul cel mai profund priveşte transformarea vechilor clase sociale, grupate după criteriul ocupaţional, în noi categorii sociale, structurate după criteriul veniturilor şi al proprietăţii. În perspectivă, va avea loc o diferenţiere crescîndă a ţărănimii şi a salariaţilor din industrie, o inserţie mai pronunţată a intelectualităţii în activităţi specifice economiei de piaţă, o consolidare a noilor categorii ale întreprinzătorilor şi oamenilor de afaceri. Totodată, în mod inevitabil, pe termen mediu, în Republica Moldova va fi resimţit un grav dezechilibru între pensionari şi forţa de muncă activă, paralel cu o serie de procese demografice negative, ce duc la scăderea şi îmbătrânirea populaţiei.

PSL îşi adaptează programul politic anticipînd evoluţia structurilor sociale după ce procesul de privatizare va avansa masiv. Ca urmare a extinderii sectorului privat se conturează, ca tendinţă pe termen mediu şi lung, formarea unei clase de mijloc. În concepţia PSL, consolidarea clasei de mijloc reprezintă un obiectiv strategic al politicii sale sociale, deoarece aceasta categorie va reprezenta componenţa de echilibru a societăţii şi forţa socială majoră a schimbărilor, alături de intelectualitate şi tineret.

Schimbările din domeniul politic şi social-economic au fost însoţite de o reconstrucţie a instituţiilor culturale şi a sistemelor de valori, a comportamentelor individuale şi de grup, a sistemelor de educaţie şi de cercetare ştiinţifică - dimensiuni vitale pentru intrarea într-un nou ciclu de dezvoltare.

În perspectiva proceselor contemporane, trebuie să reevaluăm rolul factorilor culturali şi umani în ecuaţia dezvoltării. Noi plecăm de la aprecierea că performanţele unei societăţi sînt determinate de felul de a munci al oamenilor, de competenţa culturală şi valoarea factorului uman, de modul în care este valorificat acest potenţial. Orientările valorice, deprinderile pragmatice, aspiraţiile culturale şi gradul de pregătire al oamenilor sînt astăzi variabile decisive ale dezvoltării. Participarea politică şi angajarea socială a cetăţenilor vor deveni mai eficiente pe măsura ce se consolidează o nouă cultură politică şi civică, un nou orizont al mentalităţilor şi al valorilor. O preocupare fundamentală pentru partidul nostru este cultivarea tradiţiilor culturii europene, susţinerea în continuare a dezvoltării instituţiilor de învăţămînt, pentru a orienta procesul educativ în acord cu valorile şi reperele Europei unite care se prefigurează.

Calitatea şi eficienţa efortului propriu de dezvoltare depind de zestrea umană şi intelectuală a societăţii. În cazul nostru, aceste resurse sînt insuficient folosite. Republica Moldova nu poate invoca avantaje competitive ale economiei sale, iar avantajele comparative îşi pierd treptat din semnificaţie. În consecinţă, este firesc să valorificăm priceperea şi fondul intelectual, stocul de inteligenţă tehnică şi buna pregătire a forţei de muncă, atuuri de care mai dispunem în competiţia dezvoltării.

D. Dificultăţi şi constrîngeri în calea reformelor structurale

Tranziţia s-a dovedit un proces mai complicat şi mai îndelungat decît ne imaginasem iniţial. Avem nevoie de o evaluare critică a drumului parcurs, pentru a înţelege rostul schimbărilor şi perspectivele lor pentru Republica Moldova. Este important să nu risipim ceea ce am cîştigat pînă acum, să ne corectăm erorile şi să imprimăm un nou curs vieţii politice şi economice. Societatea moldovenească nu a fost scutită de obstacole şi erori pe calea transformărilor democratice. Pot fi incluse aici cauze care ţin de complexitatea acestei schimbări de sistem, de incoerenţa unor măsuri guvernamentale, precum şi de tensiunile şi convulsiile sociale pe care le-am traversat. Factorii politici nu au găsit întotdeauna cele mai potrivite soluţii la dificultăţile întîmpinate.

Ideologizarea excesivă a reformei în primii zece ani de tranziţie ne-a costat enorm, consecinţele fiind resimţite extrem de dureros după alegerile parlamentare din 25 februarie 2001. Politicianismul şi interesele înguste de partid au marcat viaţa politică din Republica Moldova, avînd influenţe negative asupra programelor de reformă. Confruntările exacerbate dintre partide şi fragilitatea societăţii civile au îngreunat şi schimbarea mentalităţilor sociale. Multe formaţiuni politice şi civice au înţeles tîrziu că adevărurile vieţii nu au culoare politică, iar viitorul nu se poate construi cu faţa întoarsă spre trecut.

Fără a se ţine seama de structura societăţii, au fost destrămate vechile unităţi economice înainte de a dispune de noile mecanisme ale economiei de piaţă, care au intrat şi intră greu în funcţiune. Nici partidele, nici factorii guvernamentali nu au avut un contact suficient de concret şi sistematic cu realităţile din ţară, pentru a cunoaşte problemele cu care se confruntă oamenii şi a putea propune soluţii adecvate de remediere.

Reforma din agricultură a dus la fărămiţarea proprietăţii, la un impas structural al acestui domeniu. Industria a fost supusă unor reforme incoerente care au redus aproape la zero potenţialul productiv, fără a-i schimba configuraţia de structură. Programele de reformă nu au reuşit să sincronizeze evoluţiile din economia reală cu politicile de macrostabilizare financiară şi monetară. Instituţiile legislative şi executive nu au reuşit să reglementeze la timp şi în forme limpezi operaţiunile specifice economiei de piaţă. În aceste condiţii, au proliferat o serie de fenomene specifice fazelor de capitalism sălbatic - extinderea economiei subterane, evaziunea fiscală, privatizările frauduloase, practicile speculative, jaful din avutul public, îmbogăţirea unor grupuri de tip mafiot. Valul de infracţiuni, ilegalităţi şi acte de corupţie a creat cetăţenilor un sentiment de nesiguranţă şi le-a afectat încrederea în instituţiile statului şi în valorile democratice.

Contrar aşteptărilor, schimbările au produs o gravă adîncire a polarizării sociale. Costurile sociale ale reformei, mai mari decît le puteam estima iniţial, s-au răsfrînt negativ asupra nivelului de trai, cu deosebire asupra salariaţilor bugetari, a muncitorilor şi a categoriilor vulnerabile. Scăderea puterii economice a Republicii Moldova a redus fondurile necesare unor politici sociale, care să fie orientate spre categoriile defavorizate.

Proiecţiile asupra viitorului nu pot face abstracţie de neîmplinirile acestor zece ani, neîmpliniri care îşi au originea atît în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, cît şi în situaţia prezentă. Asupra acestor stări de lucruri trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.

Avem încredere că social-liberalii moldoveni vor fi în măsură să cîntărească bine lucrurile şi să proiecteze realist viitorul, pornind de la nevoile şi interesele oamenilor, de la problemele reale ale ţării, nu de la vorbe şi promisiuni înşelătoare.

III. Doctrina Social-Liberală

PSL este un partid tînăr şi pentru tineri, un partid ce priveşte cu încredere în viitor. Prin membrii săi şi prin Programul său PSL se declară un continuator al idealurilor şi aspiraţiilor politice exprimate de Mişcarea de Eliberare Naţională din 1988-1991.

Ca partid social-liberal noi vom fi exponenţii aspiraţiilor de libertate, progres şi bunăstare, refuzînd cu fermitate atît presiunea forţelor de dreapta de a arunca Republica Moldova în vîltoarea terapiei de şoc, model de reformă pe care îl respingem şi îl apreciem ca inadecvat realităţilor moldoveneşti, cît şi presiunea forţelor de stînga de a reîntoarce societatea moldovenească la economia planificată şi "statul atotputernic".

Identitatea politică a PSL se exprimă prin doctrina sa social-liberală, prin concepţia sa asupra tranziţiei şi a modelului de societate pe care-l propune Republicii Moldova, prin sistemul de valori pe care-l promovează şi prin acţiunea sa politică.

PSL se doreşte un partid social-liberal modern, cu vocaţie europeană. El este ancorat în realităţile naţionale, deschis spre modernizare şi dezvoltare socială, promotor ferm al libertăţilor democratice şi al reformelor social-economice. Liberalismul social reprezintă fundamentul nostru doctrinar, sistemul de referinţă faţă de care trebuie să ne evaluăm acţiunile şi atitudinile curente, determinate de necesitatea de a ne adapta la situaţiile particulare din ţara noastră. Idealurile şi acţiunile noastre sînt legate de principiile şi valorile fundamentale ale liberalismului social - libertatea şi demnitatea persoanei, egalitatea şanselor, respectul faţă de muncă şi proprietate, binele public, justiţia socială, egalitatea genurilor şi solidaritatea umană.

Prin aceste valori, doctrina social-liberală se deosebeşte de alte doctrine liberale pe de o parte şi socialiste pe de altă parte, doctrine care pun accentul fie pe libertatea individuală în defavoarea justiţiei sociale, fie pe solidaritatea socială şi pe egalitarismul nivelator, care sufocă libera iniţiativă şi depreciază semnificaţia libertăţii individuale.

PSL este un partid reformator, dedicat progresului social, pornind de la convingerea că economia moldovenească trebuie aşezată pe o nouă structură a proprietăţii, care să stimuleze dezvoltarea, să atenueze discrepanţele sociale şi să ridice nivelul de viaţă al celor mulţi. Noi respingem orice abordare dogmatică asupra reformei, fiind receptivi şi deschişi la ideile şi soluţiile care sînt în favoarea modernizării şi a dezvoltării sociale, pentru creşterea bunăstării cetăţenilor. În contextul tranziţiei postcomuniste, PSL se individualizează pe scena politică moldovenească prin modelul unei reforme de structură, adaptată realităţilor naţionale, cu un ritm care să ţină cont de gradul de suportabilitate socială. Proiectul social-liberal al PSL are o actualitate de necontestat, fiind adecvat perioadei de tranziţie prin virtuţile sale de a echilibra raportul dintre mecanismele pieţei libere şi intervenţia statului, cu scopul de a reglementa mediul concurenţial, a pondera şi corecta disfuncţiile şi contradicţile care apar în organismul social.

Egalitatea şanselor de afirmare - în plan politic, economic, social şi cultural - reprezintă condiţia esenţială pentru dezvoltarea liberă a fiecărei persoane, indiferent de sex, etnie, religie sau origine socială. Egalitatea în drepturi şi egalitatea în faţa legii, punerea instituţiilor în slujba cetăţeanului şi a dreptăţii, protejarea oamenilor împotriva abuzurilor şi a violenţei reprezintă esenţa statului de drept.

Solidaritatea umană şi socială, întemeiată pe valorile moralei creştine şi pe sentimentul comunitar, este indispensabilă pentru coeziunea societăţii, a naţiunii şi pentru promovarea cooperării internaţionale. Mediul concurenţial al economiei de piaţă a scos la iveală şi conduite individualiste agresive, o goană după îmbogăţire rapidă, alterînd adesea relaţiile sociale şi interumane, diminuînd sentimentul responsabilităţii şi al apartenenţei la comunitate.

IV. Un partid social-liberal cu vocaţie europeană

Unitatea europeană reprezintă pivotul Programului social-liberalilor moldoveni, întreaga noastră activitate fiind subordonată acestui deziderat. Considerăm ca numai federalizarea Europei ar putea suprima frontierele ce ne separă de conaţionalii noştri din România şi din Ucraina. De asemenea, PSL va opta pentru amplificarea integrării noastre culturale şi economice cu România, pentru o reconciliere istorică şi edificarea unui parteneriat strategic cu Ucraina.

Ca partid modern, cu vocaţie europeană, detaşat de orice viziuni şi atitudini naţionalist-extremiste, milităm pentru dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor şi localităţilor Republicii Moldova, pentru coeziunea internă a acesteia, pentru concordie interetnică şi pentru preţuirea patrimoniul moral şi cultural european. Considerăm ca sarcina noastră este de a spori potenţialul creator şi de a îmbogăţi identitatea noastră cu valori care să poarte însemnele civilizaţiei europene.

În spiritul vocaţiei noastre europene, sîntem adepţii unei atitudini şi politici naţionale de substanţă, care să promoveze interesele naţionale ale Republicii Moldova şi să asigure minorităţilor lingvistice şi confesionale toate drepturile pentru a-şi păstra şi afirma identitatea culturală, cu respectarea strictă a legilor şi ordinii constituţionale şi afirmării loialităţii faţă de statul moldovenesc unitar şi indivizibil. Pornind de la aceste principii, PSL respinge tezele şi poziţiile ce urmăresc destrămarea Republicii Moldova şi învrăjbirea comunităţilor lingvistice din ţară, precum şi alte acţiuni care ar putea afecta unitatea şi integritatea Republicii Moldova.

PSL consideră ca libertăţile politice şi cetăţeneşti se manifestă în cadrul social şi trebuie apărate prin ordinea de drept. Egalitatea cetăţenilor în faţa legii nu trebuie să fie afectată de privilegii datorate averii, poziţiei sociale sau de altă natură. Noi dorim o societate în care drepturile şi libertăţile să fie corelate cu îndatoriri şi responsabilităţi pentru fiecare cetăţean, cu respectarea legilor şi a ordinii publice. Libertatea unora nu trebuie să lezeze şi să îngrădească libertatea celorlalţi, fiind incompatibilă cu atitudinile anarhice şi distructive.

PSL priveşte Persoana, cu nevoile şi aspiraţiile sale, ca beneficiar al politicii pe care o promovează, ca scop al dezvoltării sociale. Prin esenţa demersului său politic, partidul nostru este ataşat profund valorilor democraţiei, solidarităţii şi justiţiei sociale, Persoana fiind centrul oricărei acţiuni politice Acţiunea politică după principiul "cu faţa spre cetăţean". El se angajează să menţină un contact direct cu cetăţenii, pentru a-şi asuma problemele lor concrete şi a-şi adapta acţiunea politică la nevoile şi aspiraţiile lor.

PSL va reprezenta interesele unor largi categorii de cetăţeni, indiferent de sfera lor de activitate. Ca partid social-liberal mesajul nostru politic se adresează mai ales celor care trăiesc din muncă proprie, salariaţilor industriali şi bugetari, ţăranilor, precum şi clasei de mijloc, intelectualităţii, tineretului şi întreprinzătorilor privaţi, care aderă la principiile liberalismului social.

PSL doreşte să dea fiecărui tînăr locul pe care îl merită în societate. Noi credem în tineret, în capacitatea lui de a promova o nouă mentalitate civică, de a asigura Republicii Moldova locul cuvenit în Europa mileniului III.

Dorim, de asemenea, să contribuim la crearea unui climat în care Femeia să-şi poată manifesta pe deplin rolul vital pe care îl are în societate, ca parte structurală a inteligenţei şi profesionalismului poporului nostru. Noi ne angajăm să reconsiderăm rolul Femeii în societate, pentru a garanta participarea egală şi activă a femeilor la viaţa comunităţii şi a societăţii, pentru o protecţie socială sigură, menită să-i garanteze demnitatea de mamă.

Social-liberalii moldoveni pun un accent deosebit pe principiile cogestiunii şi ale parteneriatului social, societatea civilă fiind chemată să participe efectiv, prin numeroase structuri intermediare, la elaborarea proiectelor şi la înfăptuirea politicilor publice. Aspiraţia ei este să concilieze libertatea politică şi cea economică, imperativul creşterii economice şi libera iniţiativă cu exigenţele dezvoltării sociale şi umane, mediul concurenţial al economiei de piaţă cu egalitatea şanselor de afirmare.

Totodată, Statul, ca stat de drept, se integrează şi este supus controlului exercitat de cetăţeni şi de instanţele societăţii civile, iar separarea puterilor în stat este dublată de o largă autonomie locală. Statul veghează la realizarea unui echilibru social de ansamblu, în aşa fel încît fiecare grup şi categorie socială să se autodetermine pe baza activităţii şi a răspunderii sale specifice. Statul îşi asumă, aşadar, o semnificativă implicare economică şi socială, prin mecanisme specifice unei societăţi democratice şi unei economii de piaţă consolidate şi funcţionale.

Esenţa liberalismului social constă în sinteza dintre economia de piaţă, bazată pe principii liberale şi o politică socială a minimului social garantat. Societatea pe care dorim s-o dezvoltăm în Republica Moldova trebuie să asigure suportul economic al libertăţii, să garanteze dreptul la proprietate şi bunăstare, prin asigurarea dreptului la muncă şi distribuţia echitabilă a veniturilor, prin accesul nediscriminatoriu la cultură şi educaţie.

Pentru noi este vital ca democraţia să fie nu numai un principiu de organizare politică, ci şi un factor care să opereze în structurarea societăţii civile, a vieţii economice şi sociale. Dacă democraţia ar fi restrînsă la sfera politică, la momentul electoral şi la dreptul de exprimare şi asociere liberă a oamenilor, ar însemna că în sfera vieţii economice şi sociale să acţioneze exclusiv mecanismele concurenţiale şi dictatura banului.

PSL militează pentru respectarea drepturilor sociale ale oamenilor, pentru dreptul la muncă şi la asigurări sociale, la educaţie şi cultură. Prin esenţa acţiunii sale politice, PSL urmăreşte dezvoltarea economică, atenuarea polarizării sociale şi reducerea sărăciei, asigurarea condiţiilor pentru participarea activă a cetăţenilor la treburile publice şi la activitatea socială.

Economia socială de piaţă pe care dorim să o edificam este o îmbinare funcţională şi armonioasă între libera iniţiativă şi o intervenţie statală moderată. Ea are menirea de a stabili un echilibru între parteneri, de a elimina consecinţele nedorite ale concurenţei şi de a impune respectarea regulilor de către actorii aflaţi în competiţie. Statul şi piaţa trebuie priviţi drept parteneri în opera de dezvoltare. Economia socială de piaţă este o economie mixtă, compatibilă şi competitivă cu economiile dezvoltate.

Concepţia PSL se opune etatismului exacerbat şi sufocant, de formula socialistă, dar priveşte cu rezervă şi atitudinile liberalilor radicali, care preconizează un "stat minimal", retras din sfera vieţii economice şi sociale. Considerăm ca cei care identifică reforma cu retragerea statului din economie se referă la vechiul tip de stat, centralizat şi autoritarist. Pentru noi rolul reglator al statului se exercită exclusiv prin politici fiscale şi bugetare, nu prin mijloace administrative, pentru a corecta dezechilibrele pieţei, pentru a apăra drepturile sociale şi a institui un parteneriat social cu sindicatele şi alte componente ale societăţii civile. În noua realitate a economiei de piaţă, dar mai ales în perioada de tranziţie, rolul esenţial al statului este acela de a crea cadrul legislativ, instituţional şi economic capabil să stimuleze dezvoltarea pieţelor de bunuri şi servicii, a pieţelor de capital şi a pieţei forţei de muncă, astfel încît să asigure echilibrul şi alocarea eficientă a resurselor în economie.

Statul social-liberal are obligaţia de a se preocupa de o serie de obiective ce vizează interesele generale ale societăţii, cum ar fi apărarea naţională şi ordinea publică, învăţămîntul, educaţia şi cercetarea ştiinţifică, asigurarea asistenţei sanitare şi protecţia mediului, sprijinirea proiectelor culturale de interes naţional. În condiţiile tranziţiei social-economice şi politice statul nu se poate retrage din aceste sectoare care trebuie protejate şi susţinute în beneficiul întregii societăţi. Credem însă, ca pe măsura ce proprietatea privată va deveni dominantă şi se vor consolida instituţiile specifice unei veritabile economii de piaţă, statul îşi va remodela funcţiile şi va renunţa la intervenţia directa în activitatea economică.

În contextul integrării europene, rolul statului este esenţial. El are datoria de a pregăti ansamblul economic naţional pentru a deveni compatibil cu structurile Uniunii Europene, aplicînd politici comerciale, industriale şi agricole active, orientînd producţia spre export şi stimulînd investiţiile străine. Statul trebuie să sprijine, printr-o protecţie nuanţată, formarea şi întărirea capitalului autohton, în corelaţie cu acordurile comerciale stabilite cu partenerii externi. De o importanţă specială trebuie să se bucure programele ce urmăresc creşterea competitivităţii economiei naţionale, în contextul globalizării proceselor economice şi al participării Republicii Moldova la acordurile internaţionale de liberalizare a comerţului.

V. Republica Moldova în faţa mileniului trei

A. Reducerea decalajelor - problema capitală a Republicii Moldova

PSL consideră că problema capitală a Republicii Moldova priveşte modernizarea de ansamblu a societăţii, reducerea decalajelor social-economice faţă de celelalte state din Europa şi ridicarea standardului de viaţă al populaţiei.

Chiar şi o analiză sumară a istoriei noastre din ultimul deceniu ne arată existenţa unei tendinţe în virtutea căreia decalajele de productivitate şi de nivel de trai faţă de ţările avansate s-au reprodus permanent. În aceste condiţii, a avut loc o uriaşă hemoragie, inclusiv internă, de resurse şi avuţie naţională, care, amplificată de corupţie, continuă şi în prezent. Dacă nu va fi stopată prin reorganizarea întregului sistem al economiei naţionale pe baze moderne, aceasta hemoragie riscă să se perpetueze pentru o îndelungată epocă istorică. Din aceste considerente punctul central al platformei noastre vizează tocmai stoparea acestei tendinţe şi inversarea ei, pe baza modernizării economiei naţionale, în consens cu marile mutaţii din societatea contemporană.

Problemele cu care se confruntă şi azi Republica Moldova îşi au rădăcina în performanţele scăzute ale economiei sovietice, în decalajele de eficienţă şi de productivitate a muncii, acumulate istoric în diverse domenii. Acestea vizează starea precară a infrastructurilor şi a serviciilor publice, o industrie energofagă, lipsită de flexibilitate, configurată neraţional în raport cu resursele interne, slaba dotare tehnologică a agriculturii, reţeaua insuficientă a asistenţei sanitare, a căilor de transport şi comunicaţii. Consumul de resurse se menţine extrem de ridicat faţă de valoarea nou creată în economie - care este factorul decisiv al dezvoltării şi al bunăstării. Societatea moldovenească trebuie să abordeze frontal cauzele profunde care generează aceste decalaje şi să-şi propună un ţel ambiţios - pe măsura forţelor de care dispunem - anume acela de a scoate ţara din situaţia actuală şi a o ridica în rândul ţărilor avansate ale Europei.

PSL apreciază că miza istorică a tranziţiei actuale constă tocmai în reducerea acestor decalaje înainte ca ele să devină irecuperabile. Avînd în vedere "capitalul geopolitic" de care dispunem, PSL apreciază ca Republica Moldova mai are o şansă pentru a face faţă sfidărilor mileniului III dacă va conta pe oameni noi, va organiza instituţiile Statului şi dacă va investi în educaţie şi în formarea oamenilor.

Întreaga Europa se află în prezent la un moment de răscruce. Pe "bătrînul continent" se conturează un nou tip de economie şi de societate, în care factorii de propulsie ai dezvoltării devin cunoaşterea, informaţia, tehnologiile de vîrf, potenţialul uman şi cultural. Aceasta este şansa noastră, pe care nu avem voie s-o pierdem. PSL consideră ca trebuie să reevaluăm conţinutul şi sensul tranziţiei noastre din perspectiva acestor schimbări de durată lungă a hărţii Europei şi lumii.

Sîntem, totodată, conştienţi de faptul că noile tendinţe conţin atît riscul de a adînci decalajele dintre ţările bogate şi cele sărace, cît şi posibilitatea ţărilor rămase în urmă de a recupera mai rapid decalajele tehnologice prin investiţii în cercetările ce vor predomina în omenirea de mîine. De aceea unica noastră şansă este transformarea capitalul cultural şi intelectual de care mai dispunem - şi pe care sîntem datori să-l amplificăm - în sursa principală a dezvoltării.

Recuperarea decalajelor ne cere eforturi încordate, strategii precis direcţionare şi consecvenţă în aplicarea lor. Probleme care s-au acumulat de secole şi decenii nu pot fi rezolvate decît pe termen mediu şi lung. Noi trebuie să operăm, într-un timp concentrat, schimbări care în alte societăţi s-au produs în decursul unor secole. Este vorba de o uriaşă muncă de reorganizare a societăţii, în toate componentele sale, prin care să punem în mişcare un nou sistem de producţie, cu tehnologii de vîrf şi întreprinderi performante, care să genereze bunăstare pentru oameni şi să ridice standardul de civilizaţie al ţării.

Nu putem intra în competiţia actuală cu o agricultură de subzistentă, cu o industrie de slabă productivitate şi cu o administraţie sufocată de birocraţie şi corupţie. Prin anumite măsuri, luate la începutul tranziţiei, s-au făcut chiar paşi înapoi faţă de tendinţele dominante pe plan mondial, prin dezarticularea organismului economiei naţionale. Tabloul decalajelor existente ne arată şi amploarea schimbărilor pe care trebuie să le înfăptuim în perioada următoare. Aceasta reorientare strategică a societăţii şi a economiei moldoveneşti trebuie începută fără întîrziere. Putem înfăptui o schimbare de asemenea proporţii dacă vom orienta cu luciditate şi clarviziune energiile ţării şi vom evalua cu responsabilitate consecinţele acţiunilor noastre.

Acest program de anvergură presupune noi priorităţi şi obiective economice, dar şi o nouă solidaritate socială, capabilă să susţină efortul naţional de dezvoltare. Nu avem cum să izbîndim în această luptă decît dacă vom realiza un nou climat social, un minim consens al forţelor politice şi sociale asupra obiectivelor de interes naţional strategic, în scopul modernizării rapide a Republicii Moldova.

B. Modernizarea Republicii Moldova - direcţia strategică a programului PSL

Punctul central al programului PSL vizează modernizarea economiei naţionale, în consens cu marile mutaţii din societatea contemporană. Prosperitatea şi bunăstarea oamenilor sînt dependente de înfăptuirea acestui obiectiv.

Deschis spre dialog şi negociere, PSL îşi reafirmă valorile şi opţiunile care-l definesc, considerînd că programul său economic şi social este o alternativă viabilă de dezvoltare. PSL propune o schimbare care porneşte de la acumulările dobîndite, de la cauzele care au determinat actuala stare de lucruri, pentru a formula soluţii realiste problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. Avem nevoie de o bună organizare, de muncă şi de chibzuinţă în tot ceea ce facem, de profesionalism şi competenţă. Cuvintele noastre de ordine vor fi eficienţa economică şi bunăstarea oamenilor.

Programul pe care-l propunem este de natură să ducă la realizarea unei noi structuri economice, să imprime un nou curs al vieţii economice, de care depinde destinul Republicii Moldova şi locul ei în Europa viitorului. Modernizarea şi dezvoltarea societăţii moldoveneşti reprezintă esenţa programului nostru. Toate măsurile de politică economică pe care le propunem şi pe care le susţinem sînt subordonate acum acestui ţel. Considerăm că acesta poate fi noul temei al consensului politic şi social din Republica Moldova. Numai promovînd cu tenacitate o asemenea orientare vom realiza o economie performantă, capabilă să genereze resurse şi locuri de muncă. Este obiectivul nostru strategic, pentru care avem nevoie de un program integrator, de ordin naţional.

C. Repere economice pentru modelul nostru de societate

Societatea spre care aspirăm presupune un sistem politic cu adevărat democratic, descentralizat şi performant, cu structuri consolidate şi eficiente, cu legi şi instituţii care să aibă autoritatea necesară pentru a organiza efortul naţional în direcţia dezvoltării. Opţiunile noastre se îndreaptă spre un model de dezvoltare durabilă şi echilibrată, model bazat pe virtuţile statului de drept, pe dinamismul economiei de piaţă şi pe democraţia socială, cu exigenţa ei de a înfăptui principiile justiţiei sociale.

Proiectul nostru urmăreşte consolidarea în Republica Moldova a economiei sociale de piaţă, sistem ce îmbină orientarea spre eficienţă cu preocuparea de a asigura şanse egale de afirmare pentru toţi cetăţenii şi o protecţie reală a păturilor defavorizate. Noi considerăm că sensul reformei este de a construi şi a da viaţă unui nou mecanism de dezvoltare socială, în măsura să satisfacă nevoile şi aspiraţiile oamenilor, pentru a ne integra competitiv în structurile lumii contemporane. În concepţia noastră, reforma trebuie să-şi mute centrul de greutate la nivelul economiei reale. Odată cu derularea procesului de privatizare, reforma intră într-o fază intensivă, cînd trebuie să capete adîncime, eficienţă, raţionalitate economică şi perspectivă.

Ea trebuie orientată prioritar după criteriile eficienţei economice, nu după sloganuri politice. Orice proiect de reformă trebuie judecat după efectul pe care-l are în planul eficienţei economice. Aceasta trebuie să fie şi o eficienţă socială, care să se răsfrîngă pozitiv în viaţa oamenilor şi să aducă beneficii societăţii, nu unor grupuri restrînse de privilegiaţi. Coerenţa şi continuitatea schimbărilor sînt o condiţie a dezvoltării. Avem nevoie de o strategie naţională a reformei, de organisme specializate de prognoza economicosocială, care să proiecteze pe termen mediu şi lung corelaţiile dintre obiective, resurse şi mijloace, mai ales în faza post-privatizare, să stabilească o ierarhie a priorităţilor şi o conexiune între factorii structurali ai dezvoltării.

Efortul propriu este factorul hotărâtor al dezvoltării. Locul Republicii Moldova în noul tablou geopolitic al Europei, aflat în curs de configurare, va fi hotărît de rezultatele efortului propriu de dezvoltare, de performanţele agenţilor economici, de capacitatea de a ne gospodări eficient resursele. Considerăm ca efortul propriu este sursa fundamentală a redresării, în contextul unei ample integrări economice şi culturale în orizonturile lumii contemporane.

Dezvoltarea va oferi un suport trainic securităţii naţionale. Stabilitatea ţării trebuie consolidată şi valorificată în beneficiul reformei, înţelegînd faptul că securitatea naţională îşi află cel dintîi suport în dezvoltarea economică a ţării.

Republica Moldova de mîine va fi integrată organic în structurile europene, ca un partener competitiv şi cu identitate expresivă, realizînd o nouă sinteză între particularităţile sale şi cadrul de civilizaţie al Europei actuale.

D. Obiective prioritare pentru următorii ani

Modelul de societate pentru care militează PSL presupune un set de politici şi acţiuni care să asigure creşterea nivelului de trai al cetăţenilor pe temeiul unei dezvoltări sociale şi umane durabile. Pentru realizarea acestui obiectiv trebuie să reorganizăm întregul sistem al producţiei naţionale după regulile economiei moderne de piaţă, ce presupune un mecanism bine articulat, cu infrastructuri moderne şi circuite flexibile în interior şi exterior, cu agenţi economici de performanţă, receptivi şi adaptabili la oscilaţiile pieţei şi ale concurenţei.

Vom susţine consolidarea sistemului bancar şi financiar, dezvoltarea pieţei de capital, întărirea disciplinei financiare în circuitele economiei reale, dezvoltarea bursei de valori, pentru a conferi funcţionalitate economiei de piaţă, pentru a atrage şi mobiliza resursele disponibile pentru desfăşurarea unui amplu program de investiţii.

În politica fiscală vom milita pentru simplificarea sistemului de impozitare, pentru reducerea treptată a impozitelor pe salarii şi profit, pe criterii bine diferenţiate, pentru a facilita investiţiile agenţilor economici şi a uşura povara fiscalităţii, mai ales pentru categoriile de populaţie cu venituri mici, pentru tineri şi familiile numeroase. Pe măsura ce se va lărgi baza de impozitare, scăderea impozitelor pe salarii şi profit va fi corelată cu introducerea impozitului pe veniturile globale ale persoanelor fizice.

Vom sprijini iniţiativele privind acordarea de reduceri fiscale şi credite cu dobînzi accesibile pentru agenţii economici care reinvestesc o parte a profitului în retehnologizare şi crearea de locuri de muncă. În viziunea noastră, vitalitatea economiei depinde acum de relansarea investiţiilor - pentru retehnologizarea şi modernizarea infrastructurilor - şi orientarea producţiei spre export, direcţii ce trebuie să devină priorităţi naţionale.

Vom sprijini atragerea capitalului străin, mai ales a firmelor care fac investiţii directe de capital, condiţie fundamentală pentru retehnologizarea întreprinderilor şi creşterea competitivităţii produselor moldoveneşti la export. Vom milita consecvent pentru simplificarea procedurilor şi a legislaţiei necesare, pentru eliminarea blocajelor birocratice.

În concepţia PSL, privatizarea nu este un scop în sine, ci un proces necesar restructurării de fond a societăţii, un mijloc de a creşte eficienţa utilizării resurselor şi de a stimula competiţia şi performanţa economică. Extinderea liberei iniţiative şi consolidarea sectorului privat ar determina o semnificativă revigorare a vieţii economice. În perspectiva următorilor ani, sectorul privat va deţine o pondere de 75-80 % în produsul intern brut, iar sectorul public va trebui să se adapteze sistemului concurenţial.

Noi considerăm ca privatizarea nu trebuie să ducă la dezmembrarea organismului economiei moldoveneşti, la anihilarea unor unităţi care sînt legate în sistemul industriilor naţionale. Ritmul privatizărilor nu poate fi stabilit în mod arbitrar, ci avînd în vedere disponibilităţile capitalului de pe piaţa internă şi calitatea ofertei investitorilor străini. PSL consideră ca acest proces trebuie să se desfăşoare cu respectarea strictă a legii, în deplină transparenţă, pentru fiecare caz în parte, împiedicîndu-se astfel privatizările frauduloase.

E. Redresarea agriculturii şi renaşterea satului moldovenesc

PSL apreciază că agricultura este o ramură de importanţă naţională, capabilă, prin potenţialul material şi uman de care dispune, să asigure securitatea alimentară a populaţiei şi disponibilităţi însemnate pentru export. Guvernările din 1991-2001 au dus o politică iresponsabilă în domeniul agriculturii privind cu indiferenţă la soarta producătorilor.

Ţăranii moldoveni au şansa de a-şi recăpăta identitatea şi forţa economică, odată cu reorganizarea agriculturii pe baze moderne, devenind, în perspectivă, o categorie racordată la fluxurile civilizaţiei actuale. Pentru relansarea producţiei agricole considerăm că trebuie înfăptuite consecvent o serie de măsuri prioritare:

• reintroducerea unui sistem chibzuit de subvenţii, prime şi alocaţii pentru producătorii agricoli, care într-un termen relativ scurt să fie aliniat, atît ca mecanism, cît şi ca niveluri, la cele practicate în ţările membre ale Uniunii Europene;
• susţinerea producătorilor agricoli prin diverse forme de creditare pe termen scurt cu dobînzi scăzute şi pe termen lung pentru achiziţionarea de utilaje şi maşini agricole. Avem datoria să acţionăm pentru protejarea celor care produc în domeniul agricol şi eliminarea intermediarilor care ridică artificial preţul produselor;
• sprijinirea formării unor mari exploataţii agricole moderne, de tipul celor existente în societăţile dezvoltate, prin asocierea liberă a ţăranilor sau prin arendare, cu menţinerea proprietăţii individuale asupra pămîntului. Considerăm ca fărîmiţarea excesivă a suprafeţelor împiedică practicarea unor exploataţii rentabile;
• asocierea producătorilor în societăţi agricole sau ferme familiale reprezintă o soluţie care este impusă de actuala tendinţă de integrare, atît în folosul unei exploatări intensive, pe suprafeţe mari, cît şi în folosul unei conexiuni mai dinamice dintre producţia agricolă şi piaţă. Noi considerăm că sînt necesare măsuri pentru integrarea producţiei agricole în circuitul pieţei naţionale, prin constituirea unor societăţi agroindustriale integrate, de tip holding, care să asigure aprovizionarea agriculturii şi desfacerea produselor sale, dezvoltarea unor baze moderne pentru zootehnie şi crearea unor centre de prelucrare a produselor. PSL va aplica un program naţional de renaştere şi ridicare a gradului de civilizaţie a satului moldovenesc, care va cuprinde măsuri pentru:
• refacerea infrastructurilor şi dezvoltarea serviciilor publice vitale pentru comunităţile rurale, inclusiv drumuri, aprovizionare cu bunuri, poştă, dispensare, şcoli, biblioteci săteşti, cămine culturale, alimentare cu apă, legarea la reţeaua de gaze, extinderea reţelei telefonice etc.;
• diversificarea activităţilor economice şi industriale ce valorifică resursele locale, de la mica industrie la activităţile de turism ecologic, pentru a oferi agricultorilor surse suplimentare de venit;
• facilităţi pentru atragerea şi stabilizarea intelectualilor la sate (cadre didactice, cadre medicale, specialişti agricoli etc.);
• revigorarea meseriilor şi a meşteşugurilor tradiţionale, conservarea patrimoniului spiritual al satului moldovenesc.

VI. Partidul Social-Liberal - un partid pentru cei tineri

A. Învăţămîntul, cultura şi ştiinţa - priorităţi naţionale

PSL consideră ca Republica Moldova trebuie să se angajeze hotărît pe direcţia în care merge Europa contemporană. Toate naţiunile europene, inclusiv cele mai dezvoltate, se află astăzi într-o mare tranziţie istorică, ce se va întinde pe mai multe decenii, prin care are loc trecerea de la o Europă a Naţiunilor la o Europă a Regiunilor, de la civilizaţia de tip industrial la societatea postindustrială, informaţională, intelectual şi cultural-intensivă. Republica Moldova trebuie să răspundă concomitent la provocările reformei interne şi la sfidările pe care le implică acomodarea cu noile tendinţe ale geopoliticii continentale.

Republica Moldova intra în competiţia istorică pentru dezvoltare tehnologică avînd un potenţial relativ modest sub raport cultural, ştiinţific şi uman. Din aceste considerente social-liberalii moldoveni consideră că indiferent de situaţia economică extrem de dificilă Republica Moldova ar trebui să acorde un sprijin sporit culturii, sănătăţii, educaţiei şi ştiinţei. Numai în felul acesta, Republica Moldova se va pune în acord cu noile tendinţe ce se afirmă pe plan european şi global.

PSL îşi bazează programele de dezvoltare pe forţa creatoare a intelectualităţii, care are de jucat un rol esenţial în tranziţia spre un nou model de societate. Produsele viitorului vor încorpora o tot mai intensă componenţă intelectuală, de gîndire şi creaţie, în acord cu exigenţele societăţii informaţionale. Investiţia în educaţie şi în formarea oamenilor este cea mai rentabilă pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea, instituţiile de învăţămînt şi educaţie, precum şi cele de cercetare ştiinţifică trebuie privite ca instituţii strategice pentru destinul nostru naţional.

Programul PSL porneşte de la ideea că performanţele noastre vor fi determinate, în primul rînd, de competenţa şi pregătirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor instituţionale de a valorifica eficient acest potenţial. Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de mîine şi ea priveşte modelarea multidimensională şi anticipativă a factorului uman. Una dintre resursele majore ale Republicii Moldova ar fi potenţialul uman. În competiţia dezvoltării, poziţiile cele mai favorabile vor fi cucerite de societăţile ce investesc în formarea spirituală a oamenilor, în educaţia orientată spre viitor. Reforma sistemului de educaţie va avea efecte în toate componenţele societăţii, fiind pîrghia hotărâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii sînt chemaţi să înveţe permanent, să înveţe să-şi amelioreze prin forţe proprii condiţiile de viaţă, să-şi proiecteze viitorul cu luciditate şi îndrăzneală.

Pentru a ne putea înscrie în noul orizont al civilizaţiei postindustriale trebuie să reactivăm potenţialul creator de care dispunem, forţa intelectuală şi resursele morale ale societăţii, dorinţa de afirmare şi spiritul de iniţiativă ale tineretului, sistemul de educaţie şi toate calităţile factorului uman.

Sistemul de învăţămînt este apreciat de PSL ca o prioritate naţională, care trebuie să se bucure de o atenţie specială în politica de dezvoltare pe termen lung. În scopul racordării sale la cerinţele contemporane, noi vom acţiona pentru:

• continuarea reformei în sistemul de învăţămînt, cu accent pe modernizarea şi actualizarea programelor de educaţie, pe asigurarea bazei materiale şi tehnologice, în acord cu exigenţele pregătirii pentru societatea informaţională, stimulînd motivaţiile unui învăţămînt de performanţă;
• asigurarea unui nivel adecvat de salarizare pentru cadrele didactice, pentru a le conferi recunoaşterea socială şi demnitatea la care au dreptul într-o societate ce doreşte să înveţe şi să-şi pregătească oamenii pentru exigenţele lumii de mîine;
• refacerea prestigiului social al şcolii, întărirea disciplinei în unităţile de învăţămînt, prevenirea pericolului pe care-l reprezintă extinderea în mediile şcolare a conduitelor anarhice şi a consumului de droguri.

B. Să oferim celor tineri o şansă

PSL susţine un program concret de pregătire pentru viitor, program ce vizează întreaga populaţie a ţării, în prim-plan situîndu-se tineretul. Aplicarea acestui program are în vedere cel puţin patru dimensiuni fundamentale ale educaţiei:

• asimilarea limbajului informatic. Acest program, ce priveşte o nouă "alfabetizare" a populaţiei, reprezintă poarta de intrare în civilizaţia lumii de mîine;
• asigurarea condiţiilor pentru învăţarea şi utilizarea fluentă, în primul rînd de către tineret, a două limbi de circulaţie internaţională. Este condiţia indispensăbilă pentru o comunicare eficientă în Europa de azi şi pentru accesul la informaţie;
• asimilarea unei mentalităţi moderne, tolerante şi morale, capabile să elimine definitiv din societatea moldovenească flagelul unor grave vicii social-politice, cum ar fi xenofobia, intoleranţa etnică şi religioasă sau antisemitismul;
• aprofundarea studiului limbii de stat a Republicii Moldova ca element fundamental pentru integrarea plenară şi armonioasă a minorităţilor lingvistice în societatea moldovenească.

La aceşti patru piloni ai educaţiei, se adaugă, desigur, alte dimensiuni importante privind educaţia religioasă, cea din familie şi din mediul social, educaţia ecologică, educaţia civică şi cea economică. Acest program, armonios integrat într-o strategie socială şi economică pe termen lung, trebuie să devină o cauză comună a forţelor politice, a tineretului şi a intelectualităţii moldoveneşti, a întregii societăţi. Orice ţară care doreşte să reducă decalajele de productivitate, cum este şi cazul Republicii Moldova, trebuie să promoveze cu perseverenţă valorile proprii unei economii în care cultura şi informaţia devin sfera de activitate determinantă.

Progresul economic şi tehnologic contemporan este determinat, în mod fundamental, de capacitatea de creaţie intelectuală a societăţilor. Nu mai putem concepe dezvoltarea noastră doar în baza resurselor naturale sau a industriilor de tip tradiţional. Noile tehnologii au revoluţionat lumea. Nu mai putem vorbi de dezvoltare dacă nu asimilăm noile forţe ale civilizaţiei. Avem nevoie şi de autostrăzi pentru autoturisme, dar şi de autostrăzi pentru informaţii, pentru circulaţia ideilor, a cunoştinţelor. Crezul nostru este că Republica Moldova poate şi trebuie să participe la această schimbare crucială a civilizaţiei. Ţinînd seama de globalizarea proceselor de schimbare, de faptul că ne aflăm în faţa unui salt spectaculos al civilizaţiei, Republica Moldova trebuie să se înscrie de pe acum în direcţia noului tip de societate, pentru a-şi construi viitorul în acord cu exigenţele zilei de mîine.

Programul / Organele de conducere / Declaraţii/Documente / Comunicate de presă / Date statistice / Participarea la alegeri