Programul (adoptat la Congresul al VIII-lea al PFD)

Prăbuşirea regimurilor totalitare comuniste şi dezintegrarea imperiului sovietic, la sfîrşitul anilor '80 şi începutul anilor '90, au determinat profunde transformări politice, economice şi sociale, atît la scara globală, regională, cît şi la nivel de state şi de naţiuni. Aceste procese de importanţă istorică au încununat cu succes mişcările de renaştere şi de eliberare naţională ale popoarelor captive, inclusiv din teritoriile româneşti de la est de Prut.

Efectele dezastruoase ale sistemului totalitar bolşevic, impus din exterior populaţiei din stînga Prutului, rezistenţa spirituală şi morală a românilor-moldoveni în perioada ocupaţiei sovietice au determinat, în primăvara anului 1987, începutul unei mişcări organizate pentru renaşterea şi eliberarea naţională. Afirmarea identităţii naţionale, abolirea regimului comunist, democratizarea societăţii au constituit obiectivele majore ale Mişcării. După o lungă perioadă de asuprire naţională şi de privare de drepturi şi de libertăţi a populaţiei de la est de Prut, participanţii la prima Mare Adunare Naţională, din 27 august 1989, au impus legiferarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea acesteia la alfabetul latin.

Evoluţia Mişcării de Renaştere şi de Eliberare Naţională a fost marcată de constituirea, prin alegerile din primăvara anului, 1990, a unui nou Legislativ, de adoptarea însemnelor naţionale, de abolirea dictaturii partidului comunist, de crearea condiţiilor pentru afirmarea pluripartidismului. Parlamentul anilor 1990-1994 a proclamat suveranitatea Republicii Moldova, a dat apreciere politico-juridică Pactului Molotov-Ribbentrop, stipulînd necesitatea lichidării consecinţelor acestuia, a pus bazele constituirii statului de drept şi a societăţii civile, a declanşat, reformele democratice. Trăsătura definitorie a acestei faze - necesitatea desprinderii de imperiul sovietic - a fost proclamarea, la 27 august 1991, a independenţei Republici Moldova.

Linia orientată spre afirmarea independenţei noului stat şi spre promovarea valorilor democratice naţionale, spre integrarea Republicii Moldova cu România, în cadrul procesului de integrare în structurile vest-europene şi de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, a trezit o reacţie ostilă din partea forţelor proimperiale şi şovine, a unei părţi influente din elita politică a fostului regim comunist, sprijinită din exterior, generînd separatismul care a provocat conflictul militar din 1992 de la Nistru. Acest conflict a marcat şi continuă să marcheze evoluţiile politice economice din Republica Moldova, creînd în permanenţă condiţii pentru ofensiva forţelor orientate spre blocarea procesului de reformare democratică a societăţii, spre ştirbirea independenţei Republicii Moldova prin menţinerea acesteia în zona de influenţă a Rusiei şi înglobarea ei în Comunitatea de State Independente.

Criza economică şi demoralizarea populaţiei, provocată de forţele proimperialiste, antireformatoare şi antinaţionale, a schimbat, în mod substanţial, raportul de forţe în societate. Ca urmare, în februarie 1994, forţele neocomuniste au preluat puterea în stat. Efectele acestei guvernări antidemocratice - care a procedat la revizuirea, pe cale legislativă, a prevederilor de bază ale Declaraţiei de Independenţă a Republici Moldova, care a compromis unitatea teritorială a statului şi a deturnat linia spre reformarea democratică a societăţii - au amplificat nemulţumirile şi revolta populaţiei, determinînd, ca urmare, reconsiderarea de către forţele democratice, reformatoare a organizării lor politice.

În calitate de exponent al acestor forţe, PFD şi-a propus consolidarea lor, în scopul de a oferi un program-alternativă viabil pentru depăşirea situaţiei de criză din societate.

Şansa promovării reale a priorităţilor Programului PFD a apărut după alegerile parlamentare din primăvara anului 1998, cînd - cu toate că nu s-a efectuat un transfer radical al puterii în folosul formaţiunilor de centru-dreapta - s-a constituit totuşi, o majoritate parlamentară a forţelor de orientare reformatoare - Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR). ADR şi-a asumat înfăptuirea transformărilor radicale în societate şi a proclamat drept obiectiv strategic major integrarea Republicii Moldova în structurile europene. În perioada aflării la guvernare ADR a adoptat cadrul legislativ ce a permis începutul reformării unor sisteme-cheie ale societăţii.

Aceste transformări, precum şi eforturile, şi realizările concrete obţinute de către Republica Moldova în dialogul cu structurile europene au deranjat forţele antireformatoare, care au declanşat modificarea Constituţiei, pentru instituirea regimului prezidenţial, şi au schimbat raportul de forţe în Legislativ, conducînd la demisia Guvernului instalat de ADR. O atare turnură a evenimentelor a determinat trecerea ADR în opoziţie şi angajarea acesteia în politică pentru promovarea în continuare a liniei sale politice şi apărarea intereselor electoratului pe care îl reprezintă.

I. Identitatea partidului forţelor democratice

Partidul Forţelor Democratice - prin participarea şi contribuţia celor care formează astăzi nucleul structurilor centrale şi teritoriale ale formaţiunii - este o parte componentă şi un continuator al Mişcării de Renaştere şi de Eliberare Naţională, începută în primăvara anului 1987. În calitate de membri şi simpatizanţi ai Mişcării Democratice şi, ulterior, ai Frontului Popular din Moldova, mişcări ce au exprimat interesele majorităţii populaţiei, actualii membri ai PFD au contribuit la pregătirea, în anii 1988-1991, a condiţiilor necesare pentru oficializarea limbii române şi a însemnelor naţionale, pentru afirmarea conştiinţei naţionale a românilor de la est de Prut şi a cetăţenilor de altă origine etnică, pentru proclamarea independenţei Republicii Moldova faţă de imperiul sovietic, pentru lansarea procesului de democratizare a societăţii şi a instituţiei statului de drept, pentru demararea procesului de trecere la economia de piaţă, inclusiv, pentru împroprietărirea cetăţenilor.

Profitînd de unele greşeli, inerente situaţiei excepţionale în perioada iniţială de democratizare a societăţii şi de desprinderea de imperiul sovietic, de criza politică, generată de conflictul militar de la Nistru şi stimulată de forţele ce deţineau pîrghiile reale ale puterii, în stat, dar şi de lipsa de realism politic manifestată de către unii lideri politici, forţele antidemocratice şi antinaţionale au compromis eforturile şi realizările Mişcării de Renaştere şi de Eliberare Naţională. Ca urmare, situaţia social-politică din Republica Moldova s-a destabilizat, creîndu-se o atmosferă de incertitudine şi de apatie în societate.

În scopul depăşirii stării de derută ce cuprinsese Mişcarea de Renaştere şi de Eliberare Naţională şi al creării condiţiilor necesare continuării transformărilor democratice în societate, la începutul anului 1993, s-a constituit Congresul Intelectualităţii. Acest fapt s-a datorat, în primul rînd, rolului pe care l-a conştientizat şi asumat intelectualitatea unica forţă capabilă, la acel moment, să contracareze ofensiva grupărilor antinaţionale. Congresul Intelectualităţii a dat expresie politică acestei noi realităţi, răspunzînd, astfel imperativului de regrupare a forţelor democratice şi reformatoare din societate, de schimbare a formelor şi a metodelor de activitate în vederea promovării reformelor democratice, a realizării idealului de unitate naţională, a integrării europene şi euroatlantice. Noul context a dictat şi reconsiderarea locului şi rolului în societate ale unor formaţiuni politice, conducînd la fuzionarea lor cu Congresul Intelectualităţii şi determinînd schimbarea, în iunie 1994, a denumirii acestuia în Congresul Democrat Unit (CDU).

Evoluţiile economice, politice şi sociale din Republica Moldova, pe de o parte, aderarea la formaţiune a reprezentanţilor celor mai diverse grupuri sociale, pe de alte parte, au constituit motivele pentru schimbarea, în octombrie 1995, a denumirii formaţiunii în Partidul Forţelor Democratice (PFD).

PFD este promotorul idealurilor şi al principiilor fundamentale ale Mişcării de Renaştere şi de Eliberare Naţională, cuprinse şi în Declaraţiile Marilor Adunări Naţionale din 1989, 1990 şi 1991, precum şi în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991.

II. Statul de drept. Societatea civilă. Administrarea publică

2.1. Separarea puterilor în stat

Partidul Forţelor Democratice se pronunţă pentru separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, a cooperării şi exercitarea prerogativelor ce le revin conform practicii existente în statele cu tradiţii democratice. În acest sens PFD pledează pentru menţinerea echilibrului dintre aceste puteri, şi anume ca:

PUTEREA LEGISLATIVĂ să fie exercitată de către Parlament şi, prin delegarea legislativă a acestuia, şi de guvern, la nivel de ordonanţe în domeniile date;

PUTEREA EXECUTIVĂ să fie exercitată conform prevederilor constituţionale, prin care sînt delimitate atribuţiile Preşedintelui şi ale Guvernului, precum şi ale organelor administraţiei publice locale. Autorităţile publice locale trebuie să-şi exercite funcţiile în condiţii de descentralizare, prevăzute de legislaţie, cu excluderea oricăror contradicţii;

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ să fie exercitată în exclusivitate de către organele judiciare şi de drept, ca părţi componente ale autorităţii judecătoreşti, fapt ce ar exclude atribuirea unor prerogative speciale unor organe ale acestui sistem. Puterea judecătorească trebuie să apere libertăţile şi drepturile cetăţenilor şi să-i ocrotească de abuzurile autorităţilor.

2.2. Consolidarea societăţii civile

PFD respinge concepţiile şi practicile totalitare, antidemocratice şi antiumane pledînd pentru constituirea în Republica Moldova a structurilor societăţii civile. PFD consideră vital necesară stabilirea de relaţii de parteneriat între cetăţeni, grupurile sociale şi stat, relaţii ce ar exclude monopolizarea de către stat a funcţiilor da reglementare a raporturilor sociale, abuzul de putere din partea autorităţilor publice şi ar contribui la depăşirea conflictelor şi la instaurarea stabilităţii în societate.

În acest scop, PFD va acţiona pentru sprijinirea activităţii instituţiilor societăţii civile, a organizaţiilor nonguvernamentale (asociaţii, ligi, uniuni profesionale, sindicate, fundaţii etc.), ce exprimă interesele diverselor grupări sociale:

• asigurarea de condiţii echitabile grupurilor sociale în vederea apărării intereselor lor;
• permanentizarea dialogului dintre autorităţile publice şi partide, mişcări social-politice, organizaţii nonguvernamentale, sindicate - dialog orientat spre identificarea şi aplicarea unor soluţii adecvate în probleme de interes general al societăţii;
• soluţionarea, prin metode politice şi prin dialog, a oricărui conflict social, etnic sau confesional, care are la bază încălcarea drepturilor economice şi sociale;
• excluderea violenţei fizice şi verbale, a calomnierii şi a discriminării adversarilor politici;
• educarea populaţiei în spiritul toleranţei, al respectului faţă da valorile naţionale, religioase şi faţă de lege.

Crearea statului de drept în Republica Moldova şi integrarea acesteia în structurile democratice europene impune respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, ca una dintre garanţiile păcii şi ale stabilităţii în Republica Moldova.

PFD va lupta pentru aplicarea, şi respectarea tuturor prevederilor din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, din alte documente internaţionale privind drepturile omului, ratificate de Republica Moldova.

În vederea realizării acestor deziderate, PFD se pronunţă pentru:

• familiarizarea întregii populaţii cu actele juridice internaţionale şi interne privind drepturile şi libertăţile omului, cu practicile internaţionale privind asigurarea drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase, inclusiv prin studierea bazelor drepturilor omului în instituţiile de învăţămînt de toate gradele;
• constituirea unor organizaţii nonguvernamentale pentru apărarea drepturilor omului, ce cooperează în acest domeniu cu organismele internaţionale de specialitate, cu alte instituţii ale societăţii civile;
• extinderea influenţei mijloacelor libere de informare în masă, inclusiv a celor electronice, în scopul informării obiective a populaţiei asupra felului în care autorităţile publice, inclusiv justiţia, respectă drepturile omului;
• descurajarea şi respingerea fermă a separatismului, a atitudinilor şi a manifestărilor extremiste, şovine şi xenofobe;
• asigurarea de şanse egale pentru afirmarea tuturor cetăţenilor, excluderea oricăror privilegii sau drepturi politice speciale legate de apartenenţa etnică;
• cunoaşterea, propagarea şi cultivarea respectului faţă de identitatea naţională şi moştenirea culturală a românilor şi a cetăţenilor de altă origine etnică.

2.4. Ordinea publică, apărarea şi securitatea statului

PFD consideră că - în condiţiile cînd suveranitatea statului nu este exercitată asupra întregului său teritoriu, cînd nu sînt respectate pe deplin principiile separării puterilor în stat, cînd, urmare a concreşterii structurilor puterii cu structurile de origine mafiotă, o mare parte din bunurile publice au fost însuşite ilegal de către exponenţii vechii nomenclaturi comuniste - apărarea ordinii publice, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, securitatea cetăţeanului nu pot fi pe deplin asigurate şi garantate. În aceste condiţii, PFD consideră drept obiective majore pentru societate:

• sporirea autorităţii şi a eficienţei organelor de drept în vederea apărării drepturilor omului, a combaterii criminalităţii;
• reformarea armatei Naţionale a Republicii Moldova, care trebuie să asigure: constituirea treptată a unor forţe armate profesioniste, aflate sub controlul parlamentului şi al societăţii civile, ce s-ar dezvolta după criteriile interoperabilităţii în cadrul Programului "Parteneriat pentru Pace" al NATO;
• extinderea cooperării cu organismele internaţionale în vederea restabilirii suveranităţii Republicii Moldova asupra întregului teritoriu;
• modificarea actualului sistem de securitate a statului, renunţîndu-se, în acest scop, la structurile moştenite de la URSS şi constituirea unui Serviciu de Informaţii care să-şi desfăşoare activitatea sub un riguros control parlamentar şi public, în condiţii de transparenţă;
• garantarea liberului acces la arhivele fostului KGB, stipularea prin lege a inadmisibilităţii deţinerii pînă în 2010 de către foştii colaboratori şi informatori ai KGB a unor funcţii publice reprezentative în stat.

2.5. Administraţia publică locală

PFD se pronunţă pentru democratizarea vieţii publice prin descentralizarea puterii, stimularea iniţiativelor colectivităţilor locale şi sporirea capacităţii administrative şi economice a autorităţilor locale.

În acest scop PFD pledează pentru implementarea cu fermitate şi consecvenţă a actualei legislaţii privind administraţia publică locală, care va conduce la:

• independenţa financiară a puterii locale de cea centrală prin constituirea şi gestionarea fondurilor de către organele de administraţie publică locală şi dezrădăcinarea fenomenului corupţiei;
• descentralizarea puterii de stat şi a administraţiei de stat prin transferul către organele publice locale şi serviciile descentralizate ale organelor administraţiei de stat a mai multor componente de ordin politic, administrativ, economic, social şi cultural;
• asigurarea unui cadru democratic pentru participarea cetăţenilor la conducerea vieţii publice a comunităţilor în care locuiesc, crearea mecanismelor de control asupra activităţii administraţiei locale şi de contestare a deciziilor şi acţiunilor organelor publice locale, ce afectează interesele cetăţenilor;
• satisfacerea intereselor comunităţilor locale şi teritoriilor, inclusiv celor din Transnistria şi Gagauz-Yeri, de a beneficia de competenţe administrative, economice şi bugetare autonome, care ar reflecta particularităţile lor regionale.

III. Politica economică

Ultimi ani de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova sînt marcaţi de un declin profund în toate domeniile, de o continuă scădere a nivelului de trai al populaţiei şi drept consecinţă de un climat social general nefast. În scopul depăşirii profundei crize economice şi structurale, consolidării relaţiilor de piaţă şi creării bazelor reale pentru o dezvoltare economică durabilă ulterioară şi întru asigurarea creşterii nivelului de viaţă în Republica Moldova, PFD, va promova o politică economică ţinînd cont de realităţile economice, sociale şi politice, precum şi de conjunctura internă şi externă.

PFD va continua politica transformărilor economice şi structurale pentru a determina ireversibilitatea procesului democratizării continue a societăţii şi instituirii economiei de piaţă. Pentru depăşirea crizei economice, relansarea creşterii, asigurarea unei dezvoltări durabile şi ridicarea bunăstării populaţiei, PFD va promova:

1. realizarea transformărilor structurale şi promovarea unei politici "investiţional-productive" care ar permite să se scoată pe piaţa externă nu numai unele produse autohtone, dar şi de a promova pe această piaţă un bloc economic infrastructural care să includă întreaga economie naţională;
2. definitivarea procesului de reformare în domeniul proprietăţii şi privatizării; crearea unui sector privat competitiv ca o componentă de bază a blocului infrastructural ce va determina competitivitatea economiei naţionale; consolidarea bazei juridice, normative şi instituţionale a proprietăţii şi perfectarea legislaţiei în domeniul privatizării pentru a simplifica participarea investitorilor străini la acest proces; corectarea în măsura posibilităţilor a inechităţilor procesului de privatizare pentru a determina accelerarea apariţiei unei pături sociale medii reale; crearea condiţiilor macroeconomice, juridice şi sociale pentru dezvoltarea continuă a pieţei hîrtiilor de valoare şi a celei imobiliare, crearea administraţiei corporative compatibile cu principiile economiei de piaţă;
3. reducerea dependenţei economice a Republicii Moldova faţă de spaţiul ex-sovietic;
4. integrarea Republicii Moldova în sistemul economic european şi în cel mondial, răspunzînd astfel unui proces obiectiv mai larg ce se derulează în Centrul şi Sud-Estul Europei de edificare a statelor democratice şi a economiilor de piaţă şi integrării lor în spaţiul european de securitate şi stabilitate.

3.1. Restructurarea şi stabilizarea economiei

PFD consideră restructurarea economiei naţionale drept o direcţie definitorie a reformelor, menită să conducă la constituirea unui sistem economic unitar, funcţional şi stabil, cu o structură adecvată resurselor şi necesităţilor interne, fapt ce implică:

• reformarea în domeniul proprietăţii prin deetatizare, consolidarea proprietăţii private în proporţie definitorie pentru dezvoltarea societăţii civile, eliberate de sub tutela statului;
• aplicarea unei politici fiscale flexibile şi diferenţiate în vederea stimulării dezvoltării economice şi a păstrării, în limite controlabile, a deficitului bugetar;
• crearea unui mediu concurenţial benefic tuturor agenţilor economici, stimularea activităţilor în consens cu motivaţiile şi interesele acestora, dar şi cu interesele naţionale;
• restructurarea de ramură care trebuie să aibă ca obiective modernizarea, reprofilarea întreprinderilor falimentare, utilizarea cu prioritate a materiilor prime agricole şi a resurselor interne, dezvoltarea serviciilor, satisfacerea nevoilor interne şi sporirea potenţialului de export; lichidarea întreprinderilor neviabile prin aplicarea integrală a legislaţiei în domeniul falimentului;
• stimularea şi protejarea investiţilor private interne, atragerea şi garantarea investiţiilor străine prin crearea mediului investiţional favorabil care va include stabilitate macroeconomică, cadru legal şi reglementări statale transparente, dezvoltarea aptitudinilor şi cunoştinţelor manageriale în interior;
• obţinerea asistenţei din partea organismelor financiare internaţionale.

PFD se pronunţă pentru aprofundarea şi consolidarea reorientării externe a economiei Republicii Moldova, dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu Uniunea Europeană, în scopul diversificării pieţelor de import-export, depăşirii efectelor legate de asumarea angajamentelor în cadrul Uniunii Economice a CSI şi ale aservirii economiei republicii la spaţiul economic postsovietic.

3.2. Agricultura şi reforma agrară

PFD consideră că în perioada de tranziţie cînd agricultura are o pondere substanţială în economia Republicii Moldova, ea va constitui o prioritate a economiei naţionale, fiind un domeniu real pentru depăşirea crizei şi relansarea economiei.

PFD se pronunţă pentru:

• finalizarea procesului de privatizare în agricultură şi de înmînare a titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren agricol şi a cotelor valorice;
• stimularea dezvoltării agriculturii şi a consolidării relaţiilor de piaţă la sate, prin sprijinirea asocierii proprietarilor de pămînt şi cooperării agenţilor economici rurali în condiţii financiare favorabile, inclusiv printr-o politică de creditare adecvată;
• crearea unui sistem de finanţare a agriculturii prin: atragerea creditelor preferenţiale pentru dezvoltarea sectorului agricol privat, extinderea asociaţiilor de microfinanţare rurală, intensificarea creditării de către băncile comerciale a sectorului cu participarea moderată a statului prin programe concrete, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea leasingului de echipament şi utilaj agricol;
• facilitarea fiscală a importului de mijloace de producţie şi utilaj agricol, elaborarea şi realizarea mecanismelor de stimulare şi promovare a exportului de produse agricole;
• crearea şi dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor destinate sectorului agrar, implementarea unei politici de desfacere şi preţuri stimulatorii pentru producătorii agricoli;
• încurajarea constituirii în baza diverselor forme de organizare a proprietăţii private şi publice a unităţilor de prestări servicii la sate, ceea ce ar asigura folosirea mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor avansate în agricultură;
• constituirea la sate a întreprinderilor de prelucrare a produselor agricole şi a altor materii prime locale.

3.3. Industria

PFD optează pentru:

• un complex industrial competitiv, care să asigure relansarea şi creşterea economică, promovarea schimburilor comerciale cu străinătatea în condiţiile unui raport de schimb favorabil;
• reformarea industriei conform specificului teritorial şi naţional;
• pentru recalificarea resurselor umane, modernizarea potenţialului industrial, asigurîndu-se astfel penetrarea produselor Republicii Moldova pe pieţele externe.

În concepţia PFD, pentru restructurarea şi modernizarea industriei, e necesară realizarea următoarelor obiective:

• extinderea sectoarelor de producţie bazat prioritar pe materiile prime locale, inclusiv a celor de prelucrare a produselor agricole, de fabricare a materialelor de construcţie;
• sprijinirea de către stat a întreprinderilor mici şi mijlocii, încurajarea industriei meşteşugăreşti prin promovarea unei politici de creditare stimulatorii;
• dezvoltarea întreprinderilor de prelucrare a materiilor prime destinate industriei uşoare;
• restructurarea, pe criterii de eficienţă şi competitivitate, a întreprinderilor, cu accelerarea dezvoltării infrastructurii acestora;
• dezvoltarea subramurilor pentru fabricarea mijloacelor de producţie (tehnică, utilaje agricole, echipamente pentru industria alimentară şi uşoară etc.);
• reprofilarea unităţilor economice din industria electrotehnică, electronică, conversiunea întreprinderilor nerentabile din fostul complex industrial-militar prin sprijin financiar din partea statului, precum şi prin atragerea capitalului străin;
• comercializarea pe piaţa occidentală a produselor industriei naţionale prin cooperarea cu firme străine;
• reconceperea modului de organizare-conducere a întreprinderilor de bază şi trecerii la forme moderne de management de protejare şi de stimulare prin lege a cadrelor manageriale;
• redimensionarea întreprinderilor mari, vînzarea activelor fixe neutilizate, reorganizarea întreprinderilor cu perspective de dezvoltare şi lichidarea întreprinderilor neviabile;
• stimularea şi dezvoltarea procesului de certificare a întreprinderilor mici şi mijlocii în scopul creării unui sector;
• dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în scopul creării unui sector privat puternic şi al creării de noi locuri de muncă prin dezvoltarea bazei instituţionale a antreprenoriatului şi promovarea infrastructurii serviciilor şi a instrumentelor financiare de susţinere a antreprenoriatului. Baza instituţională a antreprenoriatului va include politica fiscală faţă de întreprinderile mici şi mijlocii, instituţionalizarea politicii în domeniu, supremaţia legii şi dereglementarea activităţii antreprenoriale.

3.4. Sistemul energetic

PFD consideră că excluderea dependenţei energetice a Republicii Moldova de o singură piaţă de resurse energetice este un obiectiv strategic, de natură să asigure consolidarea independenţei economice şi politice a statului. Aceasta implică, în primul rînd, demonopolizarea şi privatizarea sistemelor energiei electrice, tehnice şi de aprovizionare cu combustibil, inclusiv cu gaze naturale şi crearea unei pieţe competitive reale a acestor produse. În aceste condiţii va fi posibilă:

• lărgirea numărului de furnizori de energie şi de combustibil, penetrarea spre noi pieţe de resurse energetice;
• asigurarea unei dezvoltări satisfăcătoare a surselor de energie electrică prin atragerea capitalului privat şi obţinerea de credite de la băncile internaţionale; atingerea unei înalte eficienţe energetice la producerea, transportarea şt distribuirea energiei şi a gazelor naturale;
• asigurarea sporiri stabilităţii şi securităţii energetice prin implicarea capitalului privat;
• soluţionarea problemei Centralei electrice de la Cuciurgan, competiţia pentru producerea celei mai ieftine energii, urmînd să elimine elementul politic din relaţiile cu Centrala nominalizată.

PFD consideră că statul trebuie să se implice doar în soluţionarea unor probleme strategice precum:

• participarea, împreună cu alte state din zonă, la programe comune privind asigurarea stabilă cu resurse energetice în condiţii de eficienţă economică (gazoducte, centrate atomoelectrice etc.);
• racordarea la sistemul energetic european, promovarea construcţiei interconexiunilor electrice cu România în vederea aderării la UCPTE;
• aprobarea construcţiei obiectivelor energetice de mare importanţă;
• stabilirea tipului de combustibil pentru viitoarele centrale electrice propuse spre construcţie etc.;
• adoptarea cadrului legal menit să asigure eficienţa utilizării resurselor energetice în toate sferele.

Implementarea unui larg program de conservare a energiei, susţinut de o asistenţă profesională înaltă şi de un fond special constituie un obiectiv prioritar în acest sens.

3.5. Sectorul investiţional

PFD consideră că reactivarea procesului investiţional, prin folosirea prioritară a resurselor interne, este decisivă pentru relansarea economiei şi consolidarea independenţei statului. În condiţiile diversificării formelor de proprietate şi aplicării mecanismelor de piaţă, pentru sistemul investiţional sînt necesare:

• finanţarea, prin investiţii publice a infrastructurii şi a ramurilor în care sectorul privat nu poate activa în condiţii de eficienţă economică, a sferei sociale şi sectoarelor vitale din economie;
• instituirea unei reţele de fonduri de investiţii ce ar include resurse ale agenţilor economici, fonduri de asistenţă, de asigurare, de economii şi de pensii;
• încurajarea investiţiilor străine directe, pe termen lung, în special sub formă de transfer de tehnologii şi know-how, de politici comerciale şi potenţial managerial.

În vederea diminuării riscurilor pentru investitorii străini şi creării unui cadru legislativ favorabil investiţiilor străine, PFD va pleda pentru înlocuirea acordurilor încheiate de Republica Moldova în cadrul Uniunii Economice a CSI prin acorduri bilaterale, elaborate în baza normelor şi a practicilor internaţionale.

3.6. Sistemul financiar-bancar

PFD atribuie o importanţă mare sistemului financiar-bancar. Ajustat tuturor rigorilor pieţei concurenţiale, el poate asigura buna funcţionare a economiei. În acest scop, PFD susţine sporirea profesionalismului cadrelor angajate în instituţiile financiar-bancare (de stat şi private) şi aplicarea tehnologiilor informaţionale avansate.

PFD pledează pentru o politică financiară orientată spre asigurarea echilibrului macroeconomic, în ale cărui condiţii acţiunile de politică monetar-creditară şi de politică bugetar-fiscală să fie subordonate creşterii economice. Întru realizarea acestor obiective se impune:

• adoptarea unui sistem fiscal stimulatoriu prin care s-ar putea impulsiona procesul de producţie în toate ramurile şi s-ar favoriza iniţiativa tuturor agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi de forma organizatorico-juridică;
• asigurarea unei impozitări progresive a persoanelor fizice şi juridice în concordanţă cu puterea contributivă a fiecăruia;
• restructurarea sistemului cheltuielilor publice în corespundere cu standardele specifice economiei de piaţă, acordîndu-se prioritate finanţării ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, culturii şi securităţii sociale, urmărindu-se cu stricteţe, concomitent, eficienţa oricăror cheltuieli publice;
• crearea condiţiilor juridice şi economice pentru dezvoltarea surselor alternative de finanţare a acţiunilor social-culturale;
• realizarea, în sfera monetară, a unor măsuri orientate spre diminuarea inflaţiei, a reducerii ratei dobînzii şi crearea condiţiilor economice pentru stimularea investiţiilor în economie;
• sprijinirea dezvoltării instituţionale a sistemului bancar prin amplasarea în teritoriu, mai cu seamă în zona rurală, a unor noi sucursale, filiale şi agenţii şi prin aprofundarea activităţilor bancare, prin diversificarea şi amplificarea serviciilor;
• crearea condiţiilor pentru dezvoltarea unei concurenţe reale pe piaţa serviciilor financiare.

IV. Politica socială

PFD se pronunţă pentru instituirea unei societăţi în care ordinea pieţei funcţionează alături de ordinea socială, menită să ofere o multitudine de servicii sociale cetăţenilor în diferite domenii. Acest deziderat e deosebit de important în perioada de tranziţie spre un nou sistem economic, în care reformele afectează largi categorii ale populaţiei, iar impactul lor se răsfrînge deosebit de grav asupra calităţii vieţii cetăţenilor, ceea ce conduce la polarizarea socială.

PFD consideră drept imperios necesară crearea condiţiilor pentru punerea în aplicare a noii legislaţii cu privire la pensii, ce le-ar asigura cetăţenilor în vîrstă un trai demn, pe potriva efortului depus pe parcursul vieţii la edificarea societăţii, achitarea, fără întîrziere, a pensiilor, precum şi a indemnizaţiilor pentru familiile cu mulţi copii şi pentru alte categorii defavorizate ale populaţiei cu indexarea lunară sau trimestrială a acestora, în funcţie de rata inflaţiei.

4.1. Protecţia socială

PFD consideră că refacerea şi dezvoltarea sistemului de securitate socială trebuie să aibă la bază:

• stabilirea şi asigurarea condiţiilor minime necesare existenţei tuturor cetăţenilor cu stare socială precară, precum şi a unor drepturi sociale acordate de stat acestora;
• stabilirea, prin lege, a unui raport corespunzător între contribuţia socială individuală a fiecărui cetăţean şi datoria societăţii de a-i proteja pe cei aflaţi la nevoie;
• realizarea efectivă a drepturilor de securitate socială, prin redistribuirea echitabilă, a veniturilor create în societate;
• diversificarea tipurilor de asigurări sociale în raport cu gradul de contribuţie la constituirea fondurilor de asigurări sociale;
• specificarea în acte legislative şi normative a modului de participare a agenţilor economici la dezvoltarea sistemului de protecţie socială a salariaţilor (construirea de locuinţe, protecţia şi sprijinirea tinerilor familii, reciclarea şi perfecţionarea profesională, integrarea profesională a handicapaţilor, acordarea suplimentelor la pensii etc.);
• asistenţa socială diferenţiată a salariaţilor şi compensarea veniturilor tuturor persoanelor ale căror surse sînt inferioare minimului vital, stabilit prin lege.

În acest scop, PFD va pleda pentru reformarea radicală a sistemului de asigurări sociale prin:

• introducerea evidenţei nominative a participării fiecărei persoane la constituirea fondurilor de asigurări sociale;
• revizuirea actualului sistem de calculare a vechimii în muncă, folosind în acest scop sistemul de cotizare în formarea fondurilor de asigurări sociale;
• instituirea sistemului de securitate socială a persoanelor în vîrstă, bazat pe pensii de vîrstă, plătite de către stat, pe pensii de asigurare plătite conform muncii depuse din contribuţiile individuale şi ale patronilor, precum şi pe pensii din asigurarea benevolă a cetăţenilor;
• instruirea şi reciclarea profesională în vederea soluţionării problemelor legate de ocuparea forţei de muncă, în special a şomajului generat de trecerea la economia de piaţă;
• crearea condiţiilor necesare pentru apariţia şi funcţionarea oficiilor de stat şi private pentru repartizarea forţei de muncă disponibilizate;
• perfecţionarea legislaţiei privind veniturile băneşti ale populaţiei, indexarea depunerilor băneşti prin recalcularea lor, în funcţie de creşterea preţurilor de consum;
• adoptarea unui program real cu privire la restituirea depunerilor băneşti ale populaţiei acumulate pînă la liberalizarea preţurilor (1 ianuarie 1992);
• crearea condiţiilor adecvate pentru activitatea lucrătorilor din domeniile ştiinţei, culturii, învăţămîntului şi ocrotirii sănătăţii cu remunerarea lor în funcţie de volumul şi calitatea muncii depuse, asigurîndu-li-se un nivel de viaţă decent;
• încurajarea participării la viaţa economică a tinerilor şi îndeosebi, a participanţilor la conflictul militar de la Nistru, prin proiecte speciale;
• încurajarea dezvoltării industriei mici şi a serviciilor în mediul rural, în vederea creării unor noi locuri de muncă;
• aplicarea unui program de protecţie socială a invalizilor, ce ar include:
  • reabilitarea lor medicală şi socială;
  • crearea şi funcţionarea unor locuri de muncă specializate;
  • acordarea de facilităţi vamale la importul articolelor şi echipamentelor necesare menţinerii sau dezvoltării locurilor de muncă specializate;

• crearea de condiţii economice şi financiare pentru asigurarea cu locuinţe a fiecărei familii, în primul rînd a celor tinere, prin acordarea de credite pe termen lung - de 25 ani - cu subvenţionare, ceea ce ar permite construcţia de case individuale sau procurarea de apartamente, precum şi prin stimularea construcţiei de locuinţe de către întreprinderi şi instituţii; sporirea calităţii serviciilor comunale;
• crearea cadrului legislativ şi aplicarea unui program de îmbunătăţire a calităţii mediului de muncă şi de activitate, adoptarea măsurilor de protecţie a muncii;
• intensificarea cooperării externe în scopul extinderii pieţei muncii.

4.2. Familia. Ocrotirea mamei şi a copilului

PFD pledează pentru:

• crearea în societate a condiţiilor favorabile pentru consolidarea familiei şi creşterea unei generaţii sănătoase;
• promovarea femeilor în diferite sfere ale vieţii social-economice şi politice, în funcţie de calităţile profesionale;
• realizarea programelor de dezvoltare multilaterală a copiilor prin sprijinirea instituţiilor preşcolare, a şcolilor de diverse profiluri prin asistenţa garantată de stat copiilor superdotaţi, provenind, în primul rînd, din familii slab asigurate;
• dezvoltarea centrelor de planificare familială, protecţia socială a familiilor tinere, în special slab asigurate, precum şi a celor cu copii handicapaţi printr-un sistem special de reabilitare medicală, de recuperare socială şi de sprijin individual prin indemnizaţii, în funcţie de venituri.

4.3. Ocrotirea sănătăţii

PFD pledează pentru o nouă strategie în domeniul ocrotirii sănătăţii, incluzînd reorganizarea întregului sistem de asistenţă medicală prin:

• crearea unui sistem mixt, public şi privat de asistenţă medicală care va satisface necesităţile populaţiei;
• descentralizarea administrativă şi financiară a sistemului de ocrotire a sănătăţii;
• finanţarea sistemului de sănătate din fonduri publice formate din taxe şi impozite generale, din contribuţii obligatorii de asigurare de sănătate ale patronilor, precum şi din contribuţii benevole de asigurare ale populaţiei;
• dezvoltarea sferei de servicii medicale acordate de medici de familie;
• garantarea calităţii serviciilor prestate prin acreditarea şi autorizarea cu licenţe pentru activitatea instituţiilor medicale, trecerea la medicina prin asigurare;
• crearea condiţiilor pentru punerea în aplicare a legislaţiei cu privire la minimul de asistenţă medicală gratuită şi a unui program de stat pentru combaterea bolilor contagioase, social periculoase - hepatită virală, TBC, SIDA.

4.4 Protecţia mediului

PFD consideră că prosperitatea socială, inclusiv sănătatea, este legată inseparabil de menţinerea unui mediu înconjurător şi de valorificarea raţională a resurselor naturale productive. PFD pledează pentru dezvoltarea durabilă a societăţii în corespundere cu strategia internaţională.

În consecinţă, PFD va promova:

• perfecţionarea cadrului legislativ privind protecţia mediului şi regenerarea resurselor;
• educarea şi formarea cadrelor de specialitate în domeniu;
• informarea opiniei publice asupra stării mediului;
• cooperarea cu organizaţiile nonguvernamentale de profil în vederea educaţiei ecologice a populaţiei şi protecţiei mediului înconjurător;
• salubrizarea aşezărilor umane urbane şi rurale;
• diversificarea surselor de finanţare a acţiunilor de protecţie a mediului.

4.5. Măsuri sociale privind tineretul

PFD se pronunţă pentru:

• crearea de condiţii decente de viaţă şi de activitate pentru tineri, pentru protecţia lor social-juridică, precum şi pentru afirmarea lor în societate;
• elaborarea unui nou sistem informativ în scopul asigurării perfecţionării şi reciclării profesionale a tinerilor din motive economice, precum şi participarea lor la formele de instruire avansate, la nivel universitar şi postuniversitar în Republica Moldova, în România şi în alte ţări;
• sprijinirea familiilor tinere prin facilitarea accesului la locuinţe sociale, precum şi la locuinţe-proprietate privată;
• încurajarea participării la viaţa economică prin proiecte speciale;
• încurajarea organizaţiilor nonguvernamentale ale tineretului.

V. Refacerea spirituală

Pe parcursul ultimilor cinzeci de ani, populaţia Republicii Moldova a cunoscut efectele nefaste ale politicii regimului totalitar comunist. Controlul total al statului asupra cetăţeanului, menţinerea acestuia într-o situaţie economică precară, încălcarea sistematică de către administraţia centrală şi locală a drepturilor omului, impunerea pe toate căile a ideologiei comuniste şi a ateismului, interzicerea valorilor culturii naţionale şi anihilarea formelor vieţii sociale independente de stat au dus la deprimarea populaţiei şi la instaurarea în societate a unei atmosfere de imoralitate şi de sărăcie spirituală. Odată cu dezmembrarea imperiului sovietic şi apariţia statului independent Republica Moldova, procesul de adaptare şi de implicare a cetăţenilor în refacerea societăţii a fost afectat de apariţia conflictelor politico-ideologice şi sociale, cauzate de dogmatismul şi de intransigenţa forţelor conservatoare cu mentalitate comunistă şi şovină, de tendinţele acestora de a impune, în calitate de ideologie oficială a noului stat, precepte moştenite de la vechiul regim.

În aceste condiţii, refacerea spirituală e posibilă doar prin repunerea în drepturi a valorilor universale şi naţionale fundamentale, prin reformarea sistemului de educaţie şi de învăţămînt, prin garantarea libertăţii conştiinţei şi a accesului neîngrădit al tuturor cetăţenilor la cultură şi la informaţii veridice de interes public.

5.1. Educaţia, învăţămîntul, ştiinţa

Luînd în considerare importanţa educaţiei şi a sistemului de învăţămînt într-o societate modernă, PFD va acţiona pentru:

• constituirea unui sistem de educaţie şi de învăţămînt modern, democratic, la nivelul cerinţelor actuale de dezvoltare a societăţii şi în conformitate cu tradiţiile şi valorile naţionale, ale cărui diplome să fie recunoscute şi în alte ţări;
• adoptarea unei legi menite să asigure buna organizare şi funcţionare a învăţămîntului, atît de stat, cît şi particular, inclusiv prin stimularea sprijinirii acestuia din partea agenţilor economici;
• sincronizarea procesului de învăţămînt din Republica Moldova cu cel european;
• alocarea de la Bugetul de Stat a fondurilor necesare dezvoltării sistemului de învăţămînt pe măsura importanţei subdiviziunilor respective în restructurarea şi funcţionarea economiei naţionale şi a întregii societăţii;
• accesul liber, prin sistem de concurs, la învăţămîntul special gratuit de stat, inclusiv bursele de studii în Republica Moldova şi peste hotare;
• stabilirea unor raporturi argumentate ştiinţific şi economic între fondurile bugetare rezervate cercetărilor fundamentale şi aplicative;
• şcolarizarea deplină gratuită a tinerilor prin sistemul de pregătire generală;
• dezvoltarea şi stimularea sistemului de învăţămînt liceal modern ca o condiţie obligatorie pentru accesul la studiile superioare;
• dezvoltarea unui sistem adecvat de protecţie socială a elevilor şi studenţilor care să permită accesul tinerilor, provenind din orice categorie socială, la toate tipurile de şcoli şi facultăţi;
• renovarea şi modernizarea bazelor locative pentru tineretul aflat la studii în centrele universitare;
• garantarea autonomiei universitare.

PFD se pronunţă pentru:

• conducerea modernă şi eficientă a cercetărilor ştiinţifice, promovarea valorilor autentice prin concurenţă loială;
• conceperea şi elaborarea programelor de cercetări ştiinţifice cu finanţarea lor bugetară şi din fonduri extrabugetare, eliminarea practicii finanţării instituţiilor ca subiecţi în domeniul cercetării;
• sprijinirea şi amplificarea cooperării ştiinţifice internaţionale a savanţilor din Republica Moldova, a acordării de burse, specializări şi documentări în străinătate pentru savanţi.

5.2. Cultura

PFD se pronunţă pentru promovarea, în domeniul culturii, a unei politici orientate spre crearea unui mediu cultural ce ar asigura condiţii favorabile valorificării şi desfăşurării capacităţilor creative ale omului, afirmării şi manifestării plenare a identităţii naţionale şi spirituale a românilor, precum şi a cetăţenilor de altă origine etnică.

În acest scop, PFD militează pentru:

• lichidarea consecinţelor oprimării spirituale a cetăţenilor, prin revenirea la valorile autentice ale culturii naţionale, valorificarea patrimoniului acesteia, stimularea creaţiei şi difuzarea valorilor;
• adoptarea unui cadru legal care ar asigura protejarea şi dezvoltarea patrimoniului naţional;
• promovarea adevărului despre cultura, istoria românilor şi limba română, culturalizarea maselor largi, a tinerilor generaţii în spiritul valorilor naţionale şi universale;
• adoptarea şi realizarea unui program de stat de protejare a culturii şi a instituţiilor specializate;
• asigurarea accesului neîngrădit al cetăţenilor la cultură;
• consolidarea spaţiului cultural comun cu România, lărgirea raporturilor culturale cu toate ţările şi organismele internaţionale de specialitate;
• înfiinţarea de fundaţii culturale şi revitalizarea activităţilor culturale la sate şi oraşe, inclusiv prin grija financiară a administraţiei locale şi sprijinul agenţilor economici.

5.3. Religia şi confesiunile religioase

Pronunţîndu-se pentru garantarea libertăţii conştiinţei, PFD va milita pentru:

• drepturi economice, sociale, politice, culturale egale pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor religioasă;
• promovarea spiritului de toleranţă, de respect reciproc şi de ecumenism între culte;
• acordarea tuturor cultelor a drepturilor şi libertăţilor religioase prevăzute de actele internaţionale; introducerea conştiinţei şi a accesului neîngrădit al tuturor cetăţenilor la cultură şi la informaţii veridice de interes public.

5.4. Mass-media

Partidul Forţelor Democratice, pornind de la rolul deosebit de important al mijloacelor de informare în masă în opera de refacere morală a societăţii, de menţinere a ordinii şi a liniştii în societate, se pronunţă pentru:

• asigurarea drepturilor cetăţenilor la informaţie şi garantarea drepturilor profesionale ale ziariştilor;
• abolirea oricăror forme de cenzură - directă ori indirectă - neconforme legislaţiei;
• deetatizarea mijloacelor de informare publică, crearea cadrului juridic adecvat pentru apariţia şi funcţionarea presei libere, inclusiv audio- şi video-.

VI. Politica externă

Situaţia internaţională a Republicii Moldova rămîne în continuare deosebit de dificilă. Neexercitîndu-şi suveranitatea asupra întregului său teritoriu, avînd încă dislocate trupe militare ruseşti în raioanele din stînga Nistrului şi confruntată cu o instabilitate politică de durată, atît în interior cît şi în cadrul CSI, Republica Moldova n-a reuşit să se califice în cursa pentru integrarea europeană, alături de alte state din zonă. Înglobată în CSI şi cuprinsă de confruntări politice permanente de amploare, Republica Moldova riscă să rămînă în continuare dependentă de vechea metropolă.

Iată de ce politicii externe a Republicii Moldova îi revine un rol deosebit în valorificarea posibilităţilor existente de participare a acesteia la procesul de integrare europeană, după evenimentele din Kosovo, şi de retragere a trupelor ruseşti din Transnistria, după Summit-ul OSCE de la Istanbul, din noiembrie 1999.

În concepţia PFD, interesele naţionale vitale ale Republicii Moldova sînt:

• apărarea independenţei şi restabilirea suveranităţii asupra întregului său teritoriu-condiţii primordiale pentru supravieţuirea şi libera dezvoltare a populaţiei majoritate româneşti, pentru convieţuirea paşnică şi armonioasă a tuturor cetăţenilor săi;
• apărarea democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
• crearea condiţiilor necesare relansării şi dezvoltării economice;
• asigurarea condiţiilor favorabile restabilirii conştiinţei naţionale a populaţiei băştinaşe şi afirmării vocaţiei ei europene;
• realizarea idealului de unitate naţională în cadrul unei Europe unite.

În scopul atingerii acestor obiective, PFD va sprijini promovarea unei politici externe orientată spre integrarea Republicii Moldova în structurile vest-europene şi euroatlantice, dezvoltarea unor relaţii externe bilaterale cu statele lumii.

6.1. Integrarea Republicii Moldova în structurile vest-europene şi euroatlantice

PFD pledează pentru:

• aprofundarea raporturilor de parteneriat şi cooperare cu comunităţile europene în vederea asocierii şi aderării ulterioare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
• angajarea politică în cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică şi al Parteneriatului pentru Pace ca modalitate de apropiere şi de aderare ulterioară la Alianţa Nord-Atlantică - acţiuni necesare în asigurarea şi garantarea securităţii Republicii Moldova, în transformarea zonei geografice în care ne aflăm într-un spaţiu al stabilităţii şi al păcii.

6.2. Activitatea în cadrul organizaţiilor internaţionale.

PFD se pronunţă pentru participarea activă a Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale ce şi-ar găsi expresia în:

• sprijinirea activităţilor diplomatice menite să ducă la prelungirea, pe termen nelimitat, a tratatului de neproliferare a armelor nucleare, la interzicerea totală a oricărui tip de experienţe nucleare;
• participarea la proiectele de asistenţă tehnică acordate de organizaţiile din sistemul ONU, la acţiunile de combatere a terorismului internaţional, a traficului de droguri şi a poluării mediului ambiant;
• colaborarea strînsă în cadrul OSCE şi în cadrul Consiliului Europei, al Forumului de cooperare economică al ţărilor din zona Mării Negre şi al altor organizaţii de nivel zonal şi subzonal;
• colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială şi cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

6.3. Relaţiile externe bilaterale ale Republicii Moldova

6.3.1. Relaţiile cu România

PFD consideră că relaţiile cu România trebuie să aibă un caracter special şi prioritar, urmărindu-se, ca obiectiv principal, realizarea integrării multilaterale prin:

• semnarea unui tratat de fraternitate şi colaborare, dezvoltarea pe baza acestuia a diverselor mecanisme pentru impulsionarea raporturilor dintre cele două state româneşti;
• concluderea cu România în vederea consolidării independenţei, suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a depăşirii greutăţilor cu care aceasta se confruntă în procesul de transformări democratice, de integrare în structurile vest-europene şi euroatlantice;
• elaborarea şi implementarea unor programe comune, menite să reducă dependenţa economică (în special, cea energetică) faţă de CSI, dinamizarea cooperării în cadrul zonelor economice libere şi a euroregiunilor;
• colaborarea strînsă între cele două state româneşti în domeniile învăţămîntului, culturii şi ştiinţei în vederea menţinerii şi dezvoltării conştiinţei şi a spiritualităţii româneşti în sînul populaţiei din spaţiul de la est de Prut.

6.3.2. Relaţiile cu Ucraina

În cadrul promovării unei politici externe de largă deschidere spre lume, de bună vecinătate, de pace şi prietenie cu toate statele, relaţiile Republicii Moldova cu Ucraina trebuie să reprezinte un element de preocupare deosebită pentru politica externă a Republicii Moldova şi va urmări:

• aprofundarea ansamblului de relaţii politice, economice, culturale sau de altă natură cu Ucraina;
• extinderea cooperării în cadrul zonelor economice libere şi ale euroregiunilor;
• soluţionarea, pe baza de reciprocitate, în temeiul normelor de drept internaţional, a problemelor ce ţin de interesele specifice ale românilor din sudul Basarabiei, precum şi ale ucrainenilor din Republica Moldova;
• promovarea unui demers clar de parteneriat al Republicii Moldova cu Ucraina, pentru a se asigura pacea şi stabilitatea în zonă, pentru a se depăşi criza din stînga Nistrului.

6.3.3. Relaţiile cu Federaţia Rusă

PFD şi-a manifestat în permanenţă disponibilitatea pentru menţinerea şi dezvoltarea în toate domeniile de activitate a unor relaţii amiabile între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, bazate pe recunoaşterea dreptului imprescriptibil de rezolvare a problemelor fără imixtiuni din afară. Pentru a înlătura orice suspiciuni în relaţiile cu Federaţia Rusă, PFD va opta pentru:

• semnarea cu Rusia a unui tratat de bază pe principiile recunoaşterii Republicii Moldova ca stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, tratat care să cuprindă angajamentul Federaţiei Ruse de a exclude pe viitor orice imixtiune în treburile interne ale Republicii Moldova, de a renunţa la politica de presiuni militare, economice şi de orice altă natură, îndreptate împotriva Republicii Moldova;
• sprijinirea eforturilor cetăţenilor Republicii Moldova de origine rusă, orientate spre păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, în conformitate cu normele de drept internaţional.

6.3.4. Relaţiile cu SUA

În concepţia PFD, relaţiile cu SUA trebuie să constituie o preocupare specială a Republicii Moldova, să aibă un caracter privilegiat, dat fiind rolul deosebit de important pe care acestea îl joacă în sprijinirea proceselor democratice, a reformelor economice, atît în statul nostru, cît şi în sud-estul Europei în ansamblu, precum şi a integrării lui în structurile vest-europene şi euroatlantice.

6.3.5. Relaţiile cu alte state ale lumii.

În relaţiile cu alte state ale lumii, îndeosebi cu cele europene, PFD consideră că Republica Moldova trebuie să promoveze, în toate domeniile, o politică de cooperare întemeiată pe principiul respectării normelor de drept internaţional şi al avantajului reciproc.

Programul / Organele de conducere / Date statistice / Participarea la alegeri