Programul

1. Preambul

Se agravează tot mai mult criza ecologistă mondială. Constatăm tot mai mult caracterul limitat şi epuizarea galopantă a resurselor naturale, stocarea nestăvilită a chimicalelor, dispariţia a numeroase specii de plante şi animale, efectul de seră şi lizarea stratului de ozon, transformarea treptată a rîurilor, mărilor şi oceanului planetar în locuri de deversare a deşeurilor industriale şi menajere, degradarea intensă a selurilor, toate acestea periclitînd nu numai mediul înconjurător, ci şi existenţa omului ca specie biologică. În ţările industriale, însă, unde oamenii şi-au dat seama de consecinţele dezastruoase ale poluării şi, în consecinţă, s-au făcut eforturi şi investiţii apreciabile, s-a reuşit o schimbare notabilă a situaţiei ecologice. S-a redus mortalitatea copiilor, crescînd, totodată, longevitatea.

Deosebit de acută este situaţia ecologistă în Republica Moldova unde se simte lipsa unui adevărat stăpîn şi pe al cărei teritoriu, timp de mai multe decenii, au fost experimentate intens şi aplicate diverse substanţe toxice şi tehnologii antiecologice care au afectat puternic sănătatea, ducînd la decăderea spirituală şi intelectuală a populaţiei, ceea ce condiţionează schimbări negative în codul genetic al omului. S-au făcut intervenţii antropogene fără precedent în mediul natural: s-au distrus complet stepele, păşunile, luncile, s-au defrişat pădurile, au fost arate pantele abrupte, au fost extinse exagerat spaţiile afectate culturilor prăşuitoare în detrimentul celor compacte, s-a mers pe extinderea nejustificată a sectorului zootehnic, cu imense stocuri de deşeuri degradate. Toate acestea au dus la degradarea rapidă a solurilor, bogăţia principală a ţării, proces, care n-a fost stopat încă, continuă poluarea apei şi a aerului, ceea ce a dus la apariţia diverselor maladii, naşterea de copii anormali, creşterea puternică a mortalităţii infantile, reducerea longevităţii etc.

Toate aceste calamităţi au determinat naşterea unei puternice mişcări ecologiste care urmăreşte scopuri general-umane pentru salvgardarea omenirii de o catastrofă ecologică fără precedent. A devenit, deci, un imperativ restructurarea profunda a sistemului de gospodărie, iar de aici şi necesitatea creării unui partid ecologist care să aibă drept obiectiv ecologizarea conştiinţei şi a tuturor sferelor de activitate a omului, stoparea unor procese ecologice negative, optimizarea situaţiilor ecologo-economice sub toate aspectele: economic, social, de protecţie a naturii, ecologic etc.

Partidul Ecologist exprimă un punct de vedere alternativ faţă de căile de intensificare continuă a producţiei. Aşezăm constant la baza politicii noastre următoarele principii fundamentale: ecologic, social, democratic şi pacifist.

Politica ecologică

Pornind de la legile obiective ale evoluţiei naturii şi semnificaţia valorilor general-umane, politica ecologică a partidului dezaprobă dogmele politice sau considerentele de conjunctură, apreciind mediul înconjurător şi fiinţa umană drept componente integre ale naturii. Viaţa umană se încadrează în ciclurile biosferice, pe cînd civilizaţia, în special, procesul tehnico-ştiinţific extensiv, dereglarea echilibrului natural acţionează direct sau indirect asupra omului. Respingem categoric economia extensivă exploratoare şi actele de spoliere nemiloase a resurselor naturale şi sprijinim tehnologiile care concură la refacerea naturii. Sîntem pentru aplicarea de tehnologii moderne care nu afectează circuitele naturale ale substanţelor şi, ca atare, contribuie la creşterea calităţii vieţii. Sprijinim creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei în măsura în care ea nu implică, la rîndu-i, creşteri nesăbuite de consumuri de energie şi materii prime. Preferăm un sistem economic orientat spre necesităţile vitale, fundamentale ale omului, sistem care să contribuie la edificarea unei societăţi democratice în care oamenii să dea dovadă de o conştiinciozitate superioară în ceea ce priveşte relaţiile cu natura.

Politica socială

Consideram că o politică socială vizînd viitorul trebuie să urmărească formarea unui sistem social echitabil şi stabil. Criza ecologica, socială şi economică nu poate fi decît în cazul autodeterminării tuturor factorilor implicaţi în aceste sfere. Condiţiile existente generează multiple suferinţe, sociale şi psihice, motiv pentru care ne pronunţăm ferm împotriva oricăror forme de descriminare, inclusiv etică, socială, şi religioasă. Milităm pentru creşterea nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor, garantarea unor venituri corespunzătoare capacităţilor şi muncii prestate, pentru condiţii normale de muncă, promovarea tehnologiilor moderne care să asigure în condiţii optime, protecţia mediului înconjurător.

Apreciem că numai o educaţie corespunzătoare poate asigura ecologizarea conştiinţei şi a tuturor domeniilor de activitate umană. Actul de ecologizare presupune renunţarea la psihologia de consum exagerat în favoarea unui mod de viaţă raţional, trecerea de la economia bazată pe spolierea naturii la o economie de ocrotire a acesteia, de la egocentrism la prioritatea calităţii vieţii.

Democratizarea societăţii

Lumea democratică contemporană este incomparabilă cu centralizarea care împiedică dezvoltarea societăţii, subminîndu-i existenţa. Centralizarea puterii condiţionează, iminent, monopolizarea acesteia. În condiţiile unei monopolizări totale este de neconceput democratizarea sistemului social, deoarece, abuzul de putere duce la folosirea arbitrară şi incontrolabilă a acestei puteri. Sîntem pentru descentralizarea puterii, crearea unui sistem democratic puritabil, consolidarea autoadministrării locale. Vom acţiona pentru realizarea unei agriculturi ecologic echilibrate.

Nonviolenţa

Ecologiştii se pronunţă pentru edificarea unei societăţi fără violenţe şi crearea unei societăţi libere şi echilibrate, iubitoare de pace. Principiul de nonviolenţă impune respectarea dreptului omului la autoapărare şi rezistenţă socială sub cele mai diverse forme. Programul de pace al partidului prevede acţiuni de contrapărare a politicii de ocupare şi cotropire a unor ţări de către trupe străine şi se pronunţă ferm împotriva asupririi minorităţilor naţionale, recurgerii la forţe în relaţiile dintre naţiuni. Ne pronunţăm pentru dezarmarea generală, eliminarea de pe Terra a armelor nucleare, biologice şi chimice, lichidarea trupelor de ocupaţie. Instaurarea unei societăţi de nonviolenţă este posibilă prin trecerea de la monolog la dialog, de la discriminare la egalitatea în drepturi, de la şovinism la altruism, de la căutarea de duşmani la căutarea de prieteni, de la militalizarea totală la demilitarizarea acţiunilor psihologiei umane.

Nonviolenţa ne exclude o rezistenţă socială activă.

Partidul va milita, prin metode politice, pentru ecologizarea societăţii şi a factorilor de decizie (Parlamentului, Guvernului, a autorităţilor locale), obiectivul său final fiind stoparea dezastrului ecologic şi ameliorarea mediului înconjurător drept condiţie majoră a existenţei umane.

2. Economia şi încadrarea în cîmpul muncii

Criza actualului sistem economic

Revoluţia tehnico-ştiinţifică, devenind simbol al secolului al XX-lea, a extins considerabil posibilităţile de folosire excesivă a resurselor naturale şi a sporit capacitatea productivă a omului. În condiţiile proprietăţii de stat asupra resurselor naturale, condiţii în care nu există cu adevărat un stăpîn cu spirit gospodăresc, iar iresponsabilitatea şi indiferenţa devin principii de acţiune ale factorilor economici, se agravează tot mai mult relaţiile dintre om şi mediul înconjurător. Impactul omului asupra naturii are, de regulă, la bază dorinţa acestuia de a atinge anumite scopuri care nu întotdeauna coincid cu posibilităţile de refacere a biosferei. Pe parcursul unei scurte perioade geologice, omul, împreună cu tehnologiile create de el, a accelerat puternic migraţiunea biogenică a elementelor, astfel încît circuitele naturale de substanţe nu mai au puterea de a transforma numeroasele fluxuri de substanţe nocive. Continuă adîncirea contradicţiilor dintre om şi elementele biosferei, ceea ce duce la criza ecologică mondială care ameninţă existenţa societăţii contemporane. Spolierea barbară a naturii aduce prejudicii, ceea ce capătă un caracter ireparabil. Baza biologică a vieţii este periclitată de poluarea puternică a mediului înconjurător de către centrele nucleare-electrice, stocurile de deşeuri, experimentarea şi aplicarea forţată a mai multor tipuri de biocide şi de risipa nemiloasă a resurselor materiale. Aceasta duce inevitabil, la dereglarea proceselor vitale pe pămînt. În ultimul timp, se accentuează spolierea resurselor umane. Suprasolicitările fizice şi psihice la care este expus omul la locul lui de muncă cresc odată cu intensificarea proceselor tehnologice. Producţia nu serveşte satisfacerea cerinţelor poporului, ci interesele ministerelor şi investitorilor de capital. Echilibrul ecologic al naturii cade victimă a dezvoltării economiei şi expansiunii ministerelor şi investitorilor de capital. Echilibrul ecologic al naturii cade victimă dezvoltării economiei şi neexpansiunii ministerelor spolietoare. Politica economică şi financiară a cercurilor conducătoare nu ţine cont de aceste aspecte ecologice ale intereselor de durată ale omului. Aceasta stimulează dezvoltarea extensivă a economiei, ceea ce duce, la rîndul ei, la o puternică creştere economică şi la sporirea presiunilor exercitate asupra naturii. Drept consecinţă se agravează condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile economice mici şi mijlocii, aceasta afectînd existenţa omului şi a naturii în ansamblu.

Politica economică bazată pe principii ecologice şi gospodărirea devizelor convertibile

Partidul va acţiona pentru combaterea fermă a spolierii naturii şi va sprijini ecologizarea tuturor acţiunilor întreprinse de om, ceea ce va permite, sperăm, crearea unui sistem economic care să ţină cont de necesităţile tuturor generaţiilor, de ocrotirea naturii şi folosirea raţională a bogăţiilor ei. Dorim o societate în care relaţiile producţie-consum, producător-beneficiar, dezvoltarea, perfecţionarea şi folosirea tehnologiilor noi ar deveni o cauză a fiecărui membru al ei. O economie bazată pe principii ecologiste nu afectează în nici un caz calitatea vieţii.

Ne exprimăm împotriva creşterii extensive a producţiei, îndeosebi atunci cînd aceasta este legată de creşterea consumurilor de energie şi materii prime pe unitate de produs.

Partidul va urmări, în activitatea sa, următoarele scopuri ecologiste:

• producţia de obiective industriale de uz îndelungat şi uşor recondiţionabil;
• asigurarea de consumuri judicioase de energie şi materii prime;
• refolosirea produselor naturale şi reciclarea lor;
• excluderea din circuitul productiv al produselor şi proceselor care duc la dereglarea echilibrului ecologic, periclitînd sănătatea şi viaţa omului;
• reciclarea deşeurilor şi produselor utilizate;
• elaborarea unei legi a ocrotirii naturii şi gospodăririi judicioase a resurselor naturale;
• efectuarea unei riguroase expertize ecologice a tuturor proiectelor elaborate.

Totodată, sprijinim toate acţiunile care vizează îmbunătăţirea situaţiei sociale a populaţiei, îmbunătăţirea în continuare a tehnologiilor, spre binele omului; protejarea naturii şi a bazei biologice a vieţii; facilitatea cercetărilor ştiinţifice în această direcţie; aprovizionarea populaţiei cu bunuri de consum şi creşterea gradului de servicii sociale către populaţie. Aceste deziderate nu se pot realiza decît prin democratizarea tuturor sferelor vieţii şi cu sprijinul activ al populaţiei. Politica ecologică a partidului, bazată pe solidaritate şi democraţie poate contribui la o schimbare radicală a psihologiei de consum, la ecologizarea conştiinţei umane şi schimbarea raportului om-natură în favoarea potenţării capacităţii de refacere a naturii şi de ocrotire a acesteia.

Trecerea la un nou sistem economic prin ecologizarea conştiinţei şi a tuturor domeniilor de activitate este indisolubil legată de buna gospodărire a finanţare şi devizelor. După părerea ecologiştilor, planul de dezvoltare a tuturor unităţilor administrative trebuie să cuprindă un capitol aparte referitor la protecţia naturii şi gospodărirea judicioasă a resurselor naturale. Resursele financiare disponibile şi alte contribuţii băneşti trebuie folosite pentru stimularea proiectelor şi a unităţilor economice care contribuie la reconstituirea elementelor naturii, întreţinerea rezervaţiilor naturale şi sprijină acţiunile de combatere a diverselor prejudicii aduse echilibrului naturii.

Economia de orientare economică şi socială

Ecologiştii prezintă un punct de vedere alternativ vizavi de un astfel de sistem economic în care statul controlează procesul de muncă, produsul finit şi condiţiile de viaţă ale poporului. Ne pronunţăm pentru schimbarea fundamentală a gîndirii mioape nu urmăreşte decît rezultate economice obţinute imediat, cu orice preţ. Aşezăm la baza efortului de restructurare a sferelor economică, politică şi culturală conştiinţa faptului că ne confruntăm cu fenomene care ar putea duce, treptat, la dispariţia vieţii ca formă de mişcare a materiei, cît şi ecologizării tuturor domeniilor de activitate. Ecologiştii sprijină modelele de unităţi mici şi mijlocii, îmbinarea armonioasă a acestora cu întreprinderi mari, descentralizarea şi eliminarea oricărui dictat de indicatori economici rigizi. Sîntem pentru divizarea unor unităţi economice mari prost gospodărite în unităţi mici administrate democratic. Cerem o amplasare judicioasă a unităţilor economice în funcţie de specificul regiunii şi o evidenţă ecologică riguroasă care să prevadă recuperarea tuturor prejudiciilor cauzate de anumite produse industriale sau agricole, procedîndu-se la suspendarea temporară sau definitivă a activităţii unităţilor care poluează natura.

Pentru a ne convinge de compatibilitatea unei tehnologii cu mediul, de capacitatea aceasta de a se asigura consumuri judicioase de energie şi materie primă, cît şi de acţiunea benefică asupra fiinţei umane, s-ar cere o perioadă de experimentare a acesteia înainte de a se implementa în producţie. Aceasta admite reducerea presiunilor exercitate asupra naturii şi reconstituirea capacităţilor de regenerare ale acesteia.

Resursele umane şi tehnologiile

Nivelul de dezvoltare tehnologică determină, în mare măsură, condiţia ecologică a societăţii. Aplicarea nejudicioasă a tehnologiilor moderne agravează substanţial situaţia ecologică şi condiţiile de muncă ale populaţiei.

Ecologiştii se pronunţă pentru:

• efectuarea unei expertize ecologice riguroase a tuturor tehnologiilor noi;
• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin aplicarea acestor tehnologii;
• excluderea activităţii productive pe schimburi şi eliminarea, pe măsura posibilităţilor, a schimbului III;
• garantarea protecţiei muncii şi a tehnicii de securitate.

Energetica

În ultimele decenii, progresul tehnic a oferit şi oferă în continuare posibilităţi de elaborare de noi procedee de producere a energiei, în special, în ţările dezvoltate, cărora le revin 85 la sută din consumul de energie realizată pe plan mondial. O importantă sursă de energie au devenit centrele nuclearo-electrice care s-au construit intens, în ultimele decenii fără a se ţine însă cont de urmările ce le pot avea în special în ţările cu tehnologii depăşite. Sînt extrem de periculoase manifestările de indiferenţă faţă de tehnologiile moderne, care pot avea consecinţe grave nu numai pe plan local, ci şi pe plan mondial. Exemple edificatoare în acest sens ni le oferă accidentele de la Celeabinsc şi Cernobîl, care au afectat nu numai zonele din apropiere, ci şi multe alte regiuni.

Consumurile nelimitate de energie duc la epuizarea treptată a resurselor naturale şi la distrugerea sistemelor ecologice. Construcţiile de hidrocentrale s-au desfăşurat după strategii necorespunzătoare, ceea ce a dus la degradarea unor mari suprafeţe agricole şi silvice. Crearea unui sistem energetic unic pe întreg spaţiul al fostei Uniuni, a dus la pericolul întreruperii arbitrare a acestui sistem ca urmare a unor ambiţii egoiste ale unor lideri ai unor republici unionale, ceea ce poate avea repercusiuni grave asupra economiei Republicii Moldova. Pentru a se aplana un astfel de pericol, se impun următoarele acţiuni:

• examinarea competentă, la nivel naţional, a modului de folosire a energiei electrice;
• elaborarea de noi tehnologii de conservare a energiei;
• promovarea tehnologiilor de reciclare şi refolosire a deşeurilor industriale, materiilor prime etc.
• lichidarea monopolului în domeniul exploatării sistemului energetic interconectat al fostului stat totalitar;
• promovarea formelor descentralizate, sprijinirea unităţilor mici producătoare de energie, în special, a instalaţiilor de biogaz, piroliză, a hidrocentralelor mici, de folosire a energiei eoliene şi energiei mareelor;
• informarea largă a opiniei publice şi specialiştilor asupra producţiei de energie şi aplicării de soluţii energetice inofensive pentru mediul înconjurător.

Agricultura, silvicultura şi industria piscicolă

Dorinţa de a spori cu orice preţ producţia agricolă a condus la aplicarea de tehnologii intensive care cer consumuri exagerate de preparate chimice. Drept consecinţă, au fost afectate grav solul şi apa. Un efect degradat puternic l-a avut asupra biocenozelor folosirea nejudicioasă a pesticidelor care, pe lîngă faptul că au adus la dispariţia multor specii de animale şi plante, au lovit puternic sănătatea omului.

În afară de aceasta, în Moldova, în ultimele decenii, s-au extins considerabil suprafeţele cultivate cu tutun, cultură care acţionează nociv asupra sănătăţii celor care îl prelucrează: femei, tineri, copii.

La urmări nefaste conduc şi gigantele ferme zootehnice unde epidemiile de proporţii ce izbucnesc periodic se soldează cu reducerea substanţială a şeptelului. Probleme presante apar şi în legătura cu utilizarea deşeurilor, tot atît de poluate, ca şi unele sectoare industriale.

Fostul sistem totalitar a stimulat, pe toate caile, ura şi dispreţul faţă de agricultură, ceea ce a dus la un exod masiv al tineretului de la sat la oraş. Condiţiile precare de locuinţă, cît şi lipsa de cultură au adus la proliferarea alcoolismului în rîndul tineretului, a cărui degradare morală şi fizică nu a fost stopată încă. Pentru a se ameliora situaţia gravă din agricultură, partidul ecologic va acţiona pentru:

• ridicarea nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie al populaţiei din mediul rural;
• îmbunătăţirea calităţii produselor agroalimentare prin elaborarea de noi tehnologii care să excludă folosirea excesivă a chimicalelor şi a altor agenţi poluanţi;
• crearea de întreprinderi mici şi mijlocii, cu efecte nocive minime pentru mediul înconjurător;
• creşterea retribuţiilor agricultorilor şi cointeresarea lor în realizarea de produse agricole cu conţinut minim de nitraţi şi pesticide.

Silvicultura

În republică, timp de mai mulţi ani, s-a manifestat o atitudine sfidătoare faţă de silvicultură, dar şi faţă de natură care nu şi-a pierdut încă capacitatea de a menţine viaţa multor vietăţi şi echilibrul în biocenozele naturale. Diversele decrete guvernamentale aberante au dus la lichidarea multor perdele forestiere de protecţie a cîmpurilor, de importanţă majoră pentru menţinerea unor biocenoze constante, fapt care a agravat puternic situaţia ecologică. Omul fiind inapt de a reglementa aceste procese, se cer elaborate noi legi menite să asigure protejarea pădurilor rămase încă neafectate.

În silvicultură scopul principal este conservarea pădurii ecologic stabile, cu biocenoze naturale specifice anumitor zone. Pornind de la aceasta, se impun următoarele acţiuni:

• crearea de noi rezervaţii naturale specifice tuturor zonelor din Moldova;
• creşterea responsabilităţii pentru ocrotirea pădurilor;
• interzicerea aplicării preparatelor chimice împotriva vătămătorilor, preparate care duc, de cele mai multe ori, la dispariţia treptată a faunei;
• reconstruirea pădurilor care concură la purificarea aerului şi conservarea apelor.

Industria piscicolă

Moldova neavînd ieşire directă la mare, sectorul piscicol rămîne la un nivel scăzut de dezvoltare, avînd în zestre doar cîteva lacuri cu un patrimoniu piscicol inferior necesităţilor de consum. Pe de altă parte, tehnologiile depăşite aplicate în piscicultură, cît şi, braconajul deşănţat, trezesc neliniştea populaţiei şi în special, a ecologiştilor. Pornind de la aceasta, vom acţiona pentru:

• extinderea şi ocrotirea heleşteelor amplasate de-a lungul rîurilor mici din republică;
• educaţia populaţiei republicii în spiritul bunei gospodăriri a fondului piscicol;
• modernizarea uneltelor de pescuit şi ridicarea pe o treaptă superioară a pisciculturii, în ansamblu;
• combaterea braconajului în zonele piscicole cu regim de pescuit interzis;
• instituirea unui control drastic asupra activităţii Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova.

Sistematizarea teritorială şi politică de amplasare a unităţilor economice

Dezvoltarea extensivă a economiei, concentrarea exagerată a întreprinderilor industriale şi centrelor urbane ca părţi componente care au agravat criza ecologică, condiţionează creşterea distanţelor care despart unităţile economice de zonele de locuit, dezvoltarea rapidă a traficului şi creşterea numărului de accidente rutiere, ofensiva "junglei de beton". Toate acestea au repercusiuni grave asupra omului şi mediului înconjurător.

Pentru a se schimba în bine situaţia creată, ecologiştii propun ca, la stabilirea direcţiilor de dezvoltare a oraşelor, să se ţină cont de următoarele:

• dezvoltarea oraşelor să se desfăşoare în strînsă concordanţă cu tradiţiile populaţiei, particularităţile geografice, climaterice şi seismice ale localităţilor;
• aplicarea şi promovarea unor soluţii arhitectonice compatibile cu valorile umane, sociale şi naturale, imitarea construcţiilor de blocuri de locuit;
• conservarea şi restaurarea zonelor istorice ale centrelor urbane;
• limitarea şi interzicerea distrugerii şi demolării clădirilor vechi cu grad scăzut de degradare;
• conservarea şi creşterea numărului de grădini publice mici, lărgirea spaţiilor verzi pe perimetrul oraşelor şi satelor;
• folosirea largă a transporturilor cu tracţiune electrică, acordîndu-se prioritate traficului feroviar faţă de cel rutier;
• aplicarea pe scară largă a noi tehnologii şi vehicule care contribuie la reducerea zgomotului şi poluării mediului înconjurător;
• stimularea ciclismului ca mijloc de locomoţie, adaptarea arterelor rutiere practicării în mai mare măsură a ciclismului;
• lărgirea trotuarelor, amenajarea de pasaje pietonale subterane la intersecţiile străzilor supraaglomerate;
• reducerea zgomotului prin folosirea de motoare silenţioase, atenuarea traficului pe timp de noapte, folosirea de geamuri protectoare de zgomot, reducerea traficului urban şi limitarea vitezelor.

3. Relaţii internaţionale

Colaborarea cu popoarele lumii

Politica ecologică, expresie concentrată a unei economii ecologice, poate fi promovată în condiţii de eficienţă numai în condiţiile concentrării eforturilor tuturor partenerilor din comunitatea de state care şi-au propus drept obiectiv supravieţuirea în condiţiile agravării crizei ecologice. Criza ecologică necunoscînd hotarele naţionale şi de altă natură, se impune edificarea unei comunităţi de state care să se dedice plenar politicii de supravieţuire.

După părerea ecologiştilor din Republica Moldova, o astfel de comunitate ar trebui să aibă la bază, iniţial, criteriul etnic şi istoric comun, aşa cum se întîmplă în cazul mai multor state, condiţiile pedoclimatice şi geografice identice, tradiţiile, limba, precum şi dorinţa de a supravieţui într-un mediu ecologic propice existenţei vieţii. Acţionăm şi cerem edificarea casei comune europene în care poporul român, egal între cele egale, îşi va putea exercita misiunea istorică. Ecologiştii situează pe prim plan următoarele acţiuni majore:

• eliminarea fenomenelor de tensiune din relaţiile interetnice în Republica Moldova, a oricăror forme de separatism;
• aderarea şi respectarea literei şi spiritului Declaraţiei Universale asupra Drepturilor Omului;
• interzicerea stocării şi fabricării de arme nucleare, chimice şi biologice;
• declararea Republicii Moldova zonă demilitarizată şi lupta pentru crearea de astfel de zone în Europa;
• retragerea tuturor trupelor militare străine de pe teritoriul altor state;
• reducerea teritoriilor folosite pentru desfăşurarea manevrelor militare, recultivarea ecologică a terenurilor distruse de pe urma acestor manevre;
• elaborarea de programe educativ-informative în vederea încadrării opiniei publice în acţiuni protestante neviolente;
• srijinirea acţiunilor întreprinse de formaţiuni antimilitariste şi pacifiste;
• sprijinirea serviciului militar de alternativă.

Promovarea în bune condiţii a politicii de ecologizare a tuturor domeniilor de activitate impune unei puternice baze economice şi o conlucrare cu toţi membrii pieţei economice mondiale. Ecologiştii apreciază că Republica Moldova, stat suveran şi independent, avînd drept obiectiv satisfacerea cerinţelor economice crescînde ale societăţii, trebuie să promoveze o politică economică deschisă bazată pe relaţiile istorice şi etnice ale poporului român cu celelalte popoare ale lumii. Colaborarea economică prevede acţiuni de cooperare în rezolvarea unor probleme ecologice stringente, elaborarea de tehnologii de perspectivă care să contribuie la ecologizarea domeniilor de activitate, pregătirea cadrelor şi desfăşurarea de cercetări ştiinţifice, schimburi de valori spirituale etc.

Politica internaţională

Ecologiştii din Republica Moldova apreciază că depăşirea stărilor de criză ecologică mondială şi rezolvarea complexelor problemelor ecologice cu care se confruntă omenirea, sînt de neconceput fără o strînsă colaborare internaţională, eventual, în cadrul Organizaţiilor Naţiunilor Unite care, prin instituţiile sale specializate, UNESCO, s-ar putea constitui într-un instrument internaţional oficial menit să garanteze pacea şi dreptul la autodeterminare al tuturor popoarelor şi să coordoneze acţiunile întreprinse în cadrul unor preocupări globale, cum sînt:

• asigurarea acceselor statelor la tratatele de dezarmare şi controlul asupra vînzărilor de armament;
• instituirea unui control riguros asupra respectării drepturilor omului;
• extinderea cercetărilor ştiinţifice şi sporirea investiţiilor aderente acţiunilor de reîmpădurire în toate ţările, îndeosebi în ţările tropicale umede, ocrotirea oceanului planetar împotriva poluării, creşterea substanţială a producţiilor de peşte, oprirea distrugerii stratului de ozon, limitarea proceselor de degradare a solurilor, ocrotirea genofondului mondial etc;
• controlul şi protecţia spaţiului cosmic, prevenirea militarizării acestuia.

4. Mediul înconjurător şi resursele naturale

Protecţia mediului înconjurător

Existenţa omului ca parte componentă a naturii nu este posibilă decît în condiţiile unui mediu înconjurător natural care corespunde cerinţelor şi legităţilor evoluţiei acestuia. Afectarea mediului înconjurător condiţionată de nimicirea multor specii de plante şi animale duce la dereglarea echilibrului naturii, ceea ce limitează substanţial capacitatea de supravieţuire a omului.

Ecologiştii se pronunţă ferm împotriva atitudinii iresponsabile faţă de sol, apă şi aer; distrugerii barbare a vegetaţiei şi folosirii ei în scopuri comerciale, reducerii numărului de specii de plante şi animale ca urmare a distrugerilor nişelor lor ecologice, folosirii abuzive a biocidelor. Sîntem îngrijoraţi de creşterea constantă a fondului radiaţiei gamma, de degradarea stratului de ozon, schimbarea climei şi de alte fenomene globale determinate de activitatea nechibzuită a omului. Considerăm că unul dintre scopurile principale este instruirea populaţiei sub aspectul ecologizării psihologiei umane. Politica noastră de informare şi instruire ecologică trebuie să ia locul prezentului mod de gîndire care pune pe prim plan profilul. Trebuie să se pună capăt, cu desăvîrşire, distrugerii naturii pentru a se asigura supravieţuirea şi existenţa omului. Pentru a atinge aceste scopuri ecologiştii cer:

• instituirea unui control riguros asupra întreprinderilor şi organizaţiilor care poluează mediul înconjurător şi excluderea cazurilor de emanare de deşeuri neprelucrate;
• conservarea şi plantarea de noi păduri şi perdele forestiere pentru protecţia cîmpurilor;
• punerea la punct a prelucrării deşeurilor şi transformarea lor în materie primă;
• interzicerea importului de deşeuri toxice sau radioactive din alte regiuni sau ţări;
• conservarea şi reconstituirea unor ecosisteme naţionale importate, cum sunt: lacurile, spaţiile mlăştinoase şi mlaştinile, excluderea amplasării depozitelor de deşeuri de orice natură;
• lărgirea spaţiilor verzi şi de reacţie de pe teritoriile unităţilor şi din jurul localităţilor.

Apa

În condiţiile societăţii industrializate şi lipsei unui stăpîn autentic, la fiecare opt-zece ani, se dublează consumurile de apă. Totuşi, poluarea crescîndă condiţionată de aplicarea pe scară largă a biocidelor şi scurgerea deşeurilor industriale şi menajere au dus la scăderea puternică a debitului cursurilor de apă şi lacurilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Toate acestea, ca şi lipsa de acţiuni vizînd conservarea resurselor de apă, nerespectarea legilor de folosire a acestora în agricultură, au adus la reducerea substanţială a cantităţilor de ape freatice.

În ceea ce priveşte ocrotirea resurselor de apă, ecologiştii îşi propun următoarele:

• efectuarea unei expertize riguroase a tuturor proiectelor care prevăd folosirea de resurse de apă şi excluderea eliminării de deşeuri neepurate;
• îmbunătăţirea legislaţiei ocrotirii resurselor de apă. Creşterea penalizărilor aplicate persoanelor şi unităţilor economice care nu respectă prevederile Codului Apelor;
• trecerea, în sectorul zootehnic, de la procedee hidraulice la tehnologii uscate de eliminare a deşeurilor;
• stimularea tehnologiilor ecologice şi folosirea apelor epurate şi reciclate;
• crearea de sisteme diferenţiate de aprovizionare cu apă potabilă şi tehnologică, pentru a se evita folosirea apei potabile în alte scopuri;
• conservarea albiilor şi zonelor sanitare ale rîurilor în forma lor naturală.

Solul şi bogăţiile subterane

Solul şi bogăţiile subterane, componenţi intermediari între atmosferă şi biosferă, au avut de suferit extrem de mult de pe urma unor activităţi antropogene susţinute, directe şi indirecte. Dezvoltarea intensivă a agriculturii, extracţiile masive de bogăţii naturale, construcţiile masive de locuinţe, eroziunea solului şi intoxicarea acestuia cu diverse deşeuri industriale şi menajere, scăderea constantă a fertilităţii solului sînt tot atîtea aspecte ale procesului de degradare a solului şi de sărăcire în continuare a bogăţiilor subterane şi aşa limitate. În condiţiile Republicii Moldova, cu o densitate maximă a populaţiei, unde, practic, lipsesc principalele bogăţii subterane, iar exploatarea solurilor depăşeşte, orice rezonabilă, a devenit extrem de acută problema ocrotirii solului şi subsolului.

Apreciem că numai desfăşurarea unei acţiuni judicioase confirmate de practica de exploatare a solului poate asigura conservarea şi creşterea continuă a fertilităţii acestuia. Stoparea tendinţelor periculoase de degradare a solului şi restabilirea fertilităţii sale sînt posibile în condiţiile în care se vor respecta următoarele aspecte:

• trecerea de la sistemul de exploatare extensivă a solului la cel intensiv, care prevede nu numai obţinerea neîntîrziată a profitului scontat, ci şi creşterea rentabilităţii acestuia;
• respectarea strictă a prevederilor Codului Funciar al Republicii Moldova;
• desfăşurarea de acţiuni organizatorice care să ducă la creşterea randamentului solului şi bogăţiilor subterane;
• intensificarea acţiunilor de stăvilire a eroziunii solului, folosindu-se diverse procedee agrotehnice, hidrotehnice şi de altă natură;
• elaborarea şi aplicarea strictă a cadastrului solului şi creşterea răspunderii pentru respectarea prevederilor acestuia, cît şi a Codului Funciar;
• planificarea centralizată a acţiunilor de recultivare a solurilor erodate şi folosirea de extracţie a bogăţiilor subterane.

Aerul

Atmosfera ca parte componentă a biosferei, în care omul îşi desfăşoară activitatea productivă, este împînzită constant de cantităţi uriaşe de gaze şi particule solide şi lichide toxice. Acumulările de elemente toxice, apariţia smogului în localităţi şi sinergismului dintre diferite substanţe toxice au contribuit la apariţia unor condiţii de trai insuportabile, la infiltrarea acestora în substratul alimentar, ceea ce a dus la creşterea în continuare a numărului de maladii. Considerăm că ne putem aştepta la o ameliorare a aerului atmosferic numai în cazul:

• trecerii unităţilor economice de la combustibil solid la combustibil lichid şi la gaze;
• intensificarea controlului asupra calităţii aerului;
• luării de măsuri energice pentru reducerea eliminării substanţelor nocive rezultate din activitatea întreprinderilor industriale, transporturilor şi sistemelor de încălzire;
• efectuarea de studii privind reducerea emanărilor de deşeuri în atmosferă;
• limitarea livrărilor de benzină şi înlocuirii acesteia cu gaze; folosirii de filtre eficiente la transportul auto şi în unităţile industriale;
• excluderea tratării plantelor cu folosirea aviaţiei agricole.

Flora şi fauna

Schimbarea puternică a condiţiilor mediului înconjurător, trecerea la agroceloze de proporţii, acţiunile şi intervenţiile nechibzuite au adus la dispariţia mai multor plante şi animale. Creşte permanent numărul de specii rare şi de specii aflate în curs de dispariţie. Stoparea acestor fenomene poate deveni o realitate în condiţiile în care:

• se vor conserva şi restabili biotipurile rare, reîntorcîndu-se în circuitul biocelozelor şi aclimatizîndu-se specii de plante şi de animale extrem de valoroase;
• se vor proteja animalele sălbatice şi plantele din flora spontană şi mediul de existenţă a lor;
• se vor interzice colectarea plantelor şi vînatul de animale exotice, cît comercializarea produselor rezultate de la aceste specii;
• vor fi elaborate sisteme de protecţie a plantelor agricole. Se vor înlocui, treptat, metodele chimice de combatere a bolilor şi dăunătorilor prin metode biologice şi alte metode alternative de protecţie a plantelor;
• se vor extinde sistemele de rezervaţii naturale, teritorii ocrotite şi grădini publice destinate ocrotirii florei şi faunei;
• va creşte prestigiul organizaţiilor şi agenţilor ecologici;
• se va institui controlul corespunzător asupra asociaţiilor vînătoreşti şi va creşte răspunderea pentru respectarea prevederilor Regulamentului Vînatului şi Culegerii de Plante din Flora Spontană.

5. Omul, Societatea, Statul

Democraţia şi drepturile

Se impune crearea unui stat bazat pe dreptul omului la autodeterminare, conform constituţiei acestuia. Numai respectarea strictă a legilor adoptate poate scoate din impas societatea umană. Aceste legi sînt menite să apere drepturile omului, reglementînd atitudinea acestuia faţă de mediul înconjurător. Pornind de la aceasta, vom acţiona:

• respectarea principiilor Declaraţiei Universale asupra Drepturilor Omului;
• adoptarea unei constituţii şi unor legi bazate pe drepturile omului în societate;
• popularizarea legilor ecologice;
• informarea operativă şi obiectivă a cetăţenilor asupra situaţiei ecologice;
• participarea cetăţenilor la alegerile democratice deschise, la adoptarea de legi care să guverneze viaţa naţională a societăţii;
• libertatea manifestaţiilor, dreptul persoanelor de a-şi expune liber opiniile şi de a participa la activităţile organizaţiilor social-politice;
• garantarea membrilor Mişcării Ecologiste şi Partidului Ecologist a dreptului de a-şi exprima opiniile, a înainta propuneri la locul de muncă.

Drepturile copilului şi tineretului

Ritmul susţinut al vieţii nu permite părinţilor să acorde atenţia cuvenită copiilor şi tineretului fapt care duce la degradarea rapidă a noilor generaţii.

În ultimul timp, au apărut mulţi factori care influenţează negativ asupra dezvoltării normale a copiilor şi tineretului. Cei mai presanţi dintre aceştia sînt: alcoolismul, consumul de stupefiante, pesticidele. În plus, o influenţă negativă a avut-o, în ultimele decenii, ideologia comunistă, care a avut drept consecinţă faptul că noile generaţii nu au fost educate în spiritul unei atitudini corecte faţă de muncă, dînd dovadă de anumite cerinţe în comportament şi nu simt nevoia de a urmări un ideal, mai bine ancorat pe realitate.

Ne revene datoria de a schimba radical atitudinea celor maturi faţă de copii şi tineret. Vom milita pentru:

• creşterea responsabilităţii părinţilor şi pedagogilor pentru creşterea şi educaţia noilor generaţii;
• ajutorarea familiilor cu mulţi copii;
• îmbunătăţirea condiţiilor instructiv-educative în instituţiile preşcolare, şcolare, în cele de învăţămînt superior, ceea ce va permite creşterea nivelului educativ al noilor generaţii;
• creşterea nivelului profesional al corpului didactic în procesul de instruire al copiilor şi tineretului;
• acordarea unei atenţii susţinute folosirii timpului liber de către tineret.

Cercetările ştiinţifice

Ameliorarea situaţiei ecologice complexe este posibilă în cazul în care se vor desfăşura cercetări ştiinţifice şi se vor aplica rezultatele acestora în toate domeniile de activitate. Progresul tehnico-ştiinţifice a transformat ştiinţa într-o reală forţă de producţie, graţie căreia au fost obţinute noi materiale şi elaborate metode de tehnologii avansate.

Aplicarea rapidă a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice a contribuit la elaborarea de noi tehnologii care au dus la creşterea producţiei agricole şi a gradului de automatizare a proceselor industriale, însă, acestea au avut şi consecinţe negative: afectarea echilibrului ecologic, acumulări masive de substanţe nocive, apariţia efectului de seră, dispariţia multor specii de plante şi animale etc., toate acestea au dus la înrăutăţirea sănătăţii omului şi schimburilor negative în codul genetic al acestuia. Pornind de la aceste considerente, vom acţiona pentru:

• creşterea nivelului cercetărilor ştiinţifice în domeniul ecologic, cu aplicarea celor mai moderne metode şi procedee;
• dinamizarea cercetărilor ştiinţifice şi fructificarea rezultatelor conlucrării dintre biologie, chimie, fizică, matematici etc.
• elaborarea de metode-expres de identificare a substanţelor participante la efectuarea echilibrului natural;
• aplicarea de tehnologii eficace menite să înlesnească convertirea produselor agricole şi industriale în alţi componenţi naturali.

Cultura

Actuala situaţie ecologică dezastruoasă reflectă nivelul general de cultură al populaţiei. Fostul regim totalitarist a influenţat puternic nu numai cultura societăţii, în ansamblu, ci şi fiecare persoană în parte. Apreciem că se poate schimba în bine actuala situaţie ecologică numai în cazul creşterii gradului de civilizaţie, pentru care s-ar cere să se acţioneze în următoarele direcţii:

• adoptarea unui program complex de familiarizare a populaţiei cu realizările culturii universale în toate etapele evoluţiei umane;
• stimularea tuturor acţiunilor de renaştere a conştiinţei naţionale şi patriotice, extinderea cercetării ştiinţifice în domeniul ecologiei şi protecţiei naturii;
• dinamizarea activităţii instituţiilor de cultură şi organizaţiilor obşteşti, urmărindu-se creşterea gradului de civilizaţie.

Educaţia

Sistemul totalitar a educat tînăra generaţie în spiritul indiferenţei şi lipsei de răspundere faţă de lumea înconjurătoare, stimulîndu-se individualismul care nu uneşte, ci dezbină societatea. Acesta a dus la creşterea criminalităţii şi adîncirea urii faţă de munca cinstită, ceea ce a avut drept consecinţă scăderea productivităţii muncii.

Indiferenţa a devenit definitorie şi faţă de mediul înconjurător şi resursele naturale.

Se cer acţiuni ferme menite să schimbe radical atitudinea omului faţă de natură. În acest sens, un rol deosebit revine Partidului Ecologist, care împreună cu celelalte mişcări ecologiste va milita pentru:

• educaţia membrilor societăţii în spiritul respectului faţă de mediul înconjurător şi a bunei gospodăriri a resurselor naturale;
• creşterea răspunderii omului faţă de natură prin iniţierea acestuia asupra noii concepţii despre viaţă;
• introducerea lecţiilor de istorie a religiei în şcoală ceea ce se va repercuta benefic asupra educaţiei copiilor în spiritul respectului faţă de natură şi spiritualitatea umană;
• creşterea gradului de cultură ecologică;
• participarea dascălilor, părinţilor şi copiilor la conducerea şcolii;
• organizarea instruirii în grupe cu efectiv mic şi în subgrupe;
• stimularea activităţii social-politice a studenţilor şi elevilor, acordîndu-se o atenţie deosebită creşterii culturii generale şi ocrotirii mediului înconjurător.

Sănătatea şi mediul

Omul ca specie biologică superioară are menirea de a ocroti tot ceea ce a creat natura. Însă, nefiind educat în acest spirit, el consideră totalitatea de bunuri materiale, care îl înconjoară drept un obiectiv de exploatare în interesul său personal, egoist. Această optică a guvernat pînă nu demult, relaţiile om-natură, omul avînd o atitudine utilitară şi chiar barbară faţă de mediul înconjurător. Aplicarea unor tehnologii neadecvate a dat naştere la fenomene care afectează puternic sănătatea omului.

A crescut numărul de maladii, fiecare al patrulea deces, datorîndu-se cancerului provocat de poluarea mediului. Din păcate, e în curs de scădere longevitatea în Moldova, noi, locuitorii ei, situîndu-ne, la acest indicator la una din cele mai inferioare trepte pe plan european.

Un rol important revine medicinii preventive: datoria de a informa obiectiv populaţia asupra actualei stări de lucruri.

Se impune elaborarea unui program ecologic în domeniul sănătăţii, pornindu-se de la conştiinţa faptului, că maladiile cu care se confruntă societatea se datorează condiţiilor sociale şi mediului înconjurător. Pornind de la aceasta vom milita pentru:

• eliminarea cauzelor de poluare a mediului înconjurător prin renunţarea la tehnologiile adecvate care realizează produse cu efect nociv asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător;
• analizarea competentă a calităţii produselor alimentare în vederea identificării cantităţilor de nitraţi şi altor substanţe nocive;
• asigurarea calităţii corespunzătoare a produselor alimentare dietice şi celor destinate copiilor, urmărindu-se reducerea conţinutului de ingredienţi chimici;
• respectarea criteriilor ecologice la tratarea plantelor cu insecticide şi a maladiilor;
• accentuarea acţiunilor de combatere a fumatului şi alcoolismului, printre altele, prin limitarea desfacerii lor prin reţeaua comercială;
• creşterea răspunderii omului faţă de propria sa sănătate;
• practicarea sportului în mijlocul populaţiei de toate vîrstele;
• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
• deschiderea de spitale de dimensiuni mici în mediul urban şi rural, în apropierea domiciliului. Folosirea în mai mare măsură la tratarea bolnavilor, a metodelor populare şi reducerea concomitentă a administrării medicamentelor bazate pe compuşi chimici;
• îmbunătăţirea statisticii asupra sănătăţii populaţiei.

Dreptul la istorie şi spiritualitate

Existenţa unui stat nu este posibilă decît în condiţiile prezenţei unui spaţiu comun adecvat cerinţelor omului, tradiţiilor istorice şi spiritualităţii poporului. Condiţiile istorice concrete şi conjuncturile politice apărute între diferite state au împiedicat substanţial dezvoltarea civilizată a Moldovei, ceea ce a condus la falsificarea flagrantă a istoriei. Apreciem că situaţia ecologică ca factor ce intervine în relaţia om-natură, depinde în mare măsură de spiritualitatea acesteia. Pornind de la aceasta, Partidul Ecologist cere:

• recunoaşterea tuturor drepturilor cuprinse în Declaraţia Universală asupra Drepturilor Omului;
• elaborarea şi adoptarea de legi care să contribuie la descătuşarea conştiinţei şi dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane;
• crearea de condiţii egale pentru activitatea tuturor partidelor, organizaţiilor social-politice şi obşteşti, asociaţiilor religioase, de creaţie etc.

Sîntem ferm convinşi că toate acţiunile întreprinse în domeniul ecologic trebuie să se înscrie perfect în legităţile evoluţiei vietăţii pe Pămînt care reflectă, evident o realitate obiectivă. Sîntem conştienţi de faptul, că reprezentăm o parte a naturii şi că bunăstarea şi sănătatea omului se află într-o strînsă dependenţă de situaţia întregii biosfere. Nici o problemă, politică sau economică, nu poate fi soluţionată în afara biosferei; orice schimbare intervenită în universul material condiţionează schimbări corespunzătoare în universul spiritual şi invers.

Programul / Organele de conducere / Declaraţii/Documente / Comunicate de presă / Date statistice / Participarea la alegeri