Partidul European reprezintă o formaţiune politică de factură nouă, un partid al acţiunii, bazat pe doctrina social-liberală, orientat spre reformarea, modernizarea şi alinierea vieţii social-politice şi economice din Republica Moldova la valorile civilizaţiei occidentale. Partidul European vede viitorul Republicii Moldova alături de ţările dezvoltate europene şi pledează pentru integrarea statului nostru în Uniunea Europeană şi pentru aderarea la NATO.

Pornind de la necesitatea realizării acestui deziderat, scopul Partidului European este de a crea condiţiile adecvate cetăţenilor Republicii Moldova pentru a avea un nivel de viaţă decent, în corespundere cu standardele europene şi cu aspiraţiile de împlinire a fiecărei persoane.

Ca organizaţie cu vocaţie europeană, Partidul European exprimă voinţa politică şi interesele unor categorii largi ale societăţii moldoveneşti motivate de dorinţa de a edifica un stat de drept, de a avea o justiţie echitabilă, de a-şi organiza activităţile conform principiilor economiei de piaţă autentică, de a se bucura de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, de a trăi în bunăstare şi bună înţelegere cu cei din jur. Aceste deziderate se materializează în obiectivele pe care Partidul European se angajează să le aplice în viaţă în cazul în care va accede la putere.

Guvernările care s-au succedat după obţinerea independenţei Republicii Moldova îşi au originea în fosta nomenclatură sovieto-comunistă şi s-au arătat preocupate doar de interesele private ale persoanelor aflate la putere. Aceasta a dus la permanentizarea unui nivel scăzut al calităţii guvernării şi administrării treburilor publice, la compromiterea instituţiilor democratice ale statului, la scindarea teritoriului ţării, la creşterea nivelului de corupţie, la stagnarea reformelor economice, la creşterea gradului de sărăcie şi exodul masiv al oamenilor peste hotarele ţării, la izolarea Republicii Moldova de organismele financiare, economice şi politice internaţionale. Guvernările pe care le-a exercitat fosta nomenclatură sovieto-comunistă, deghizată în actualele partide democratice şi de tip totalitarist, au contribuit în mod hotărâtor la deteriorarea prestigiului internaţional şi la diminuarea demnităţii naţionale a cetăţenilor Republicii Moldova.

Clasa politică actuală a refuzat adoptarea şi aplicarea legii lustraţiei şi s-a dovedit a fi incapabilă să-şi însuşească standardele de comportament politic civilizat şi modern. În condiţiile în care această clasă politică s-a arătat a fi iresponsabilă şi a fost sancţionată de către populaţie prin neprezentarea la vot este necesară constituirea unei elite politice noi care va înţelege să-şi asume menirea pentru care are raţiunea de a exista.

Este necesară formarea unei clase politice constituită din oameni pentru care este familiară noţiunea de om de stat aflat în serviciul cetăţenilor, al interesului public şi în serviciul intereselor ţării în raporturile cu statele străine.

A trecut timpul liderilor pentru care activitatea politică înseamnă o modalitate de promovare a propriilor afaceri, a venit timpul oamenilor care au o pregătite profesională şi o ţinută morală adecvată. A trecut timpul partidelor post-sovietice, a venit timpul partidelor europene.

Partidul European înţelege să-şi asume sarcina de a înlocui moştenirea lăsată de guvernările precedente întruchipată de actualul sistem politic, economic şi social caracterizat prin subdezvoltare cu un sistem bazat pe competiţie şi eficienţă puse în serviciul intereselor publice.

Partidul European îşi asumă rolul de a oferi o nouă perspectivă în evoluţia Republicii Moldova prin promovarea calităţii acţiunii politice bazată pe responsabilitate, onestitate şi competenţă. Opţiunea europeană impune o nouă abordare a căilor de ieşire din criza permanentizată şi o nouă dinamică a proceselor de asimilare a valorilor europene.

În definirea opţiunii sale politice, Partidul European se bazează pe convingerea că Republica Moldova, ca stat independent şi unitar, trebuie să se integreze în structurile occidentale, devenind parte componentă a Uniunii Europene. Relaţiile cu ţările-vecine, România şi Ucraina, trebuie să fie intensificate şi să înregistreze o sporire a raporturilor de cooperare şi parteneriat.

Reformele economice, politice şi sociale urmează să fie relansate de o manieră în care să asigure o dezvoltare democratică durabilă a ţării şi să creeze condiţii egale de acces al cetăţenilor Republicii Moldova spre beneficiile creşterii bunăstării.

Partidul European consideră că la baza economiei statului trebuie să stea libertatea economică a persoanei şi proprietatea privată. Partidul European pledează pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, pentru limitarea intervenţiei statului în activităţile întreprinderilor economice şi stabilirea unor raporturi echilibrate între interesele economice ale persoanei şi programele de protecţie socială aplicate de către stat.

Partidul European consideră ca fiind prioritare:

• reducerea sărăciei, crearea locurilor de muncă, creşterea veniturilor populaţiei;
• promovarea efectivă a reformelor economice structurale;
• aplicarea unui program de dezvoltare a satului moldovenesc;
• relansarea economică şi stimularea unui mediu favorabil de afaceri;
• sprijinirea şi consolidarea clasei de mijloc;
• dezvoltarea infrasturcturii şi asigurarea securităţii energetice a statului;
• soluţionarea diferendului transnistrean şi reintegrarea statului;
• restabilirea relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială în vederea obţinerii creditelor preferenţiale;
• crearea unui climat investiţional favorabil pentru investitorii străini;
• separaţia puterilor în stat şi ajustarea legislaţiei la standardele Uniunii Europene;
• elaborarea şi implementarea unui program de reducere a corupţiei;
• protecţia categoriilor social vulnerabile, susţinerea pensionarilor;
• implicarea şi promovarea activă în viaţa politică a tinerilor şi femeilor;
• elaborarea şi implementarea strategiilor de preaderare a Republicii Moldova la structurile europene şi euroatlantice;
• eliminarea vizelor pentru călătoria cetăţenilor Republicii Moldova în statele Uniunii Europene;
• efectuarea demersurilor pentru legalizarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la muncă în statele europene;
• crearea condiţiilor pentru revenirea în ţară a cetăţenilor Republicii Moldova plecaţi în căutarea unui loc de muncă peste hotare.

Aplicarea acestei agende este inerentă pentru apropierea de standardele europene şi dezvoltarea democratică şi durabilă a ţării. Pentru a realiza aceste obiective, este nevoie de voinţă politică şi persoane competente. Această misiune îi revine Partidului European.

Integrarea europeană - prioritatea de bază a Republicii Moldova

Partidul European consideră drept obiectiv major al politicii externe asigurarea independenţei şi a intereselor Republicii Moldova la scară regională şi continentală. Aceasta înseamnă subordonarea politicii externe a statului sarcinii de afirmare a independenţei şi de restabilire a integrităţii teritoriale, asigurării unui cadru extern cât mai favorabil pentru dezvoltarea economiei nationale, consolidarea statului de drept şi apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor.

În scopul realizării acestui deziderat, partidul optează pentru prioritatea integrării europene, prin apropierea maximă de structurile politice, economice şi de securitate ale Europei. Priorităţii integrării europene i se adaugă necesitatea relaţiilor speciale şi privilegiate cu România şi Ucraina, tendinţa spre un parteneriat strategic cu SUA şi Rusia.

Partidul European consideră că în calea integrării în structurile europene Republica Moldova poate şi trebuie să mizeze pe sprijinul României, a cărei experienţă în acest sens este una de referinţă pentru noi. Iar afinităţile de ordin spiritual, istoric şi cultural dintre state doar amplifică oportunitatea unei astfel de colaborări. Cooperarea şi sprijinul României pot însă fi obţinute cu plenitudine numai în cazul restabilirii şi relansării bunelor relaţii economice, politice şi sociale, ceea ce repreznită, în opinia Partidului European, un obiectiv strategic pentru Republica Moldova.

De asemenea, Partidul European optează pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor economice reciproc avantajoase cu ţările membre ale CSI, considerând că parteneriatul economic cu aceste state poate atinge dimensiuni calitativ superioare celor înregistrate în prezent.

Rusia şi Ucraina au fost şi rămân a fi doi parteneri ai Republicii Moldova al căror potenţial şi a căror influenţă politică şi economică în acest spaţiu regional este decizională. Partidul European pledează pentru păstrarea şi dezvoltarea celor mai bune relaţii economice şi de schimb cultural cu aceste două state, totodată mizând pe faptul că atât Rusia, cât şi Ucraina ţin cont de aspiraţiile de reîntregire teritorială a Republicii Moldova şi vor contribui la soluţionarea eficientă şi onestă a conflictului transnistrean. Respectarea intereselor strategice şi naţionale ale Republicii Moldova este condiţia primă în stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu statele din regiune şi de pe mapamond.

Un rol deosebit atribuie Partidul European relaţiilor Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii. Noi recunoaştem efortul şi aportul Statelor Unite în vederea democratizării ţărilor şi societăţilor post-totalitare şi, în acest context, salutăm şi sprijinim respectivele iniţiativele ale SUA. De asemenea, Partidul European consideră necesară implicarea şi încadrarea Statelor Unite în formatul de negocieri ce ţin de soluţionarea diferendului de pe Nistru. Partidul European apreciază drept oportună aderarea Republicii Moldova la structurile euro-atlantice, în cazul în care aceasta va facilita integrarea republicii în UE şi va contribui în mod concret şi efectiv la soluţionarea conflictului transnistrean în corespundere cu interesele fundamentale ale Republicii Moldova.

În plan internaţional general, obiectivul central al politicii economice externe este obţinerea autonomiei economice a ţării, ceea ce ne face să optăm pentru o politică economică externă operativă şi flexibilă care să permită expansiunea constantă a produselor noastre pe piaţa mondială, să înlesnească accesul Republicii Moldova la organizaţiile economice internaţionale şi să atragă investiţii străine masive în economia naţională. În această ordine de idei se include şi dorinţa de a avea relaţii fructuoase cu principalele organisme finanţatoare internaţionale - Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. O bună conlucrare între Republica Moldova şi aceste instituţii ar servi drept o chezăşie a succesului în privinţa reformării şi dezvoltării economice eficiente a statului.

Pe plan extern, Partidul European doreşte ca Republica Moldova să-şi recapete stima şi prestigiul internaţional şi să obţină imaginea de ţară europeană în care sunt respectate valorile democratice şi drepturile omului şi în care evoluţiile economice şi social-politice sunt de natură să favorizeze lansarea republicii pe o treaptă calitativ nouă a dezvoltării sale istorice.

Rolul statului

Partidul European pledează pentru aplicarea plenară a principiilor ce formează conţinutul noţiunii de stat de drept sintetizată în enunţul conform căruia statul este subordonat legii. Cu alte cuvinte, nici o persoană fizică, persoană juridică sau autoritate publică nu se poate pune mai presus de lege. Statul de drept reprezintă una din dimensiunile fundamentale ale democraţiilor moderne şi Republica Moldova, ca stat care revendică apartenenţa la comunitatea statelor democratice, urmează să asimileze exigenţele acestei noţiuni. Unul din principiile statului de drept îl constituie separaţia puterilor în stat. Aplicarea corectă a acestui principiu înseamnă un parlament reprezentativ şi competent, un guvern eficient şi o justiţie echitabilă.

Partidul European pledează pentru aplicarea în Republica Moldova a unui sistem electoral mixt conform căruia deputaţii sunt aleşi parţial pe liste de partid şi parţial în circumscripţii uninominale. Această modalitate de alegere a deputaţilor în Parlament va contribui la creşterea calităţii actului de legiferare şi a nivelului de responsabilitate a celor aleşi.

În vederea eficientizării actului de guvernare considerăm că preşedintele statului trebuie să fie ales de către întreg poporul Republicii Moldova. Preşedintele este garantul Constituţiei, este persoana care reprezintă interesele ţării şi participă la luarea deciziilor importante. Alegerea preşedintelui statului nu poate fi mediată, negociată sau manipulată de către reprezentanţii Parlamentului. Practica de până în prezent a arătat că alegerea preşedintelui de către Parlament poate conduce la eludarea voinţei populare şi la ineficienţa guvernării. Preşedintele ţării trebuie să fie ales de către popor şi trebuie să răspundă în faţa poporului.

Partidul European se pronunţă pentru perfecţionarea legislaţiei în vederea asigurării unei transparenţe mai largi a procesului electoral, pentru crearea mecanismelor de limitare în utilizarea resurselor administrative, reglementarea mijloacelor financiare folosite de concurenţii electorali şi în vederea asigurării unui comportament electoral corect, onest şi civilizat din partea candidaţilor.

Partidul European îşi exprimă opţiunea pentru un stat cu grad de implicare limitată în economie şi în activităţile întreprinderilor economice. Instituţiilor publice le revine obligaţia de a crea cadrul legal pentru stimularea iniţiativei private, a investiţiilor, pentru dezvoltarea serviciilor şi creşterea calităţii forţei de muncă.

Statul va adopta reglementările adecvate în vederea creării cadrului favorabil pentru dezvoltarea învăţământului, educaţiei şi cercetărilor ştiinţifice în conformitate cu standardele europene. Autorităţile publice vor adopta actele normative pentru dezvoltarea sistemului sănătăţii publice şi protecţia mediului înconjurător.

Partidul European consideră că unul din scopurile prioritare pentru stat îl reprezintă lupta împotriva corupţiei, care afectează grav calitatea guvernării şi administraţiei şi prezintă pericol pentru sistemul democratic din Republica Moldova. În acest sens este necesară voinţa politică şi efortul conjugat al instituţiilor de stat şi al societăţii civile, depolitizarea măsurilor de combatere şi prevenire a corupţiei şi crearea cadrului legislativ adecvat cu privire la transparenţa veniturilor şi intereselor economice ale funcţionarilor publici.

Justiţia şi libertatea persoanei

Statului îi revine obligaţia de a crea mecanismele de apărare a drepturilor şi libertăţilor omului şi de a garanta accesul persoanelor la justiţie. În Republica Moldova nu există o separaţie reală a puterilor deoarece justiţia este subordonată intereselor politice ale partidelor ce se succedează la guvernare.

Partidul European porneşte de la faptul că pentru un stat în construcţie cum este Republica Moldova sistemul judecătoresc reprezintă unul din reperele fundamentale în edificarea societăţii democratice. Corupţia în instanţele de judecată reprezintă un obstacol în formarea loialităţii cetăţenilor faţă de instituţii şi o ameninţare pentru securitatea statului. Partidul European îşi propune eliminarea corupţiei din justiţie ca una din priorităţile principale ale actului de guvernare.

Deficienţele menţionate conduc la apariţia obstacolelor în apărarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor şi încălcarea dreptului persoanelor la un proces echitabil, fapt confirmat prin înmulţirea condamnărilor Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Partidul European consideră că independenţa reală a justiţiei poate fi garantată numai prin autonomia Consiliului Superior al Magistraturii în administrarea justiţiei. În vederea înfăptuirii adecvate a actului de justiţie pledăm pentru adoptarea mecanismelor de responsabilizare a judecătorilor pentru hotărârile adoptate, pentru recunoaşterea dreptului cetăţenilor de a depune cereri la Curtea Constituţionala, pentru simplificarea exercitării iniţiativei legislative de către cetăţenii Republicii Moldova.

Administraţia publică

O componentă importantă a drepturilor şi libertăţilor omului o constituie modul în care se stabilesc raporturile între cetăţeni şi autorităţile publice. Calitatea acestor raporturi este determinată de legislaţia aplicată, nivelul de pregătire al funcţionarilor publici şi mijloacele de apărare a persoanelor împotriva abuzurilor acestor funcţionari.

Constatăm un nivel foarte scăzut de pregătire şi lipsa răspunderii funcţionarilor publici pentru încălcările comise şi un grad înalt al corupţiei în administraţia publică. Persoanele care devin victimele abuzurilor nu dispun de mijloace eficiente pentru a-şi apăra drepturile şi interesele.

Pentru a elimina deficienţele menţionate Partidul European consideră că este necesar ca angajările în funcţiile publice trebuie să aibă loc în bază de concurs, în condiţii de transparenţă, la care pot participa numai persoanele care au o pregătire adecvată. Trebuie perfecţionată legislaţia cu privire la contenciosul administrativ pentru crearea mecanismelor de responsabilizare a funcţionarilor publici şi eficientizarea apărării cetăţenilor în faţa abuzurilor.

Este necesar să fie reglementate atribuţiile instituţiilor de stat şi a funcţionarilor publici de o manieră în care vor fi evitate suprapunerea competenţelor şi creşterea neargumentată a aparatului birocratic. Funcţionarii publici trebuie să fie stimulaţi pentru activitate eficientă şi trebuie să li se aplice sancţiuni pentru comiterea abuzurilor.

Pentru prevenirea corupţiei şi protecţionismului în administraţia publică trebuie să fie asigurată transparenţa şi accesul la informaţie a reprezentanţilor societăţii civile, jurnaliştilor, tuturor cetăţenilor interesaţi.

Rolul societăţii civile şi al Mass-media

În opinia Partidului European, Republica Moldova trebuie să fie un stat creat de cetăţeni şi pentru cetăţeni. Acest deziderat presupune existenţa mecanismelor prin care cetăţenii pot influenţa în mod real actul de guvernare şi administrarea treburilor publice şi existenţa unui control democratic al societăţii asupra modului în care instituţiile publice respectă legile.

Raporturile echilibrate între instituţiile publice şi cetăţeni sunt posibile numai în condiţiile existenţei unei conştiinţe civice a cetăţenilor care se manifestă în cadrul a ceea ce numim societate civilă. Pentru acest motiv statul trebuie să atribuie rolul cuvenit societăţii civile în menţinerea şi promovarea valorilor democratice. Societatea civilă poate avea un rol important în asimilarea valorilor şi normelor europene de către populaţia Republicii Moldova şi în sprijinirea eforturilor de integrare europeană.

Înţelegem că o societate civilă funcţională înseamnă creşterea rolului clasei de mijloc în formare, înseamnă integrarea şi participarea tuturor comunităţilor etnice şi religioase, implicarea comunităţii ştiinţifice şi de creaţie etc.

În ideea eficientizării actului de guvernare Partidul European consideră că statul trebuie să supună adoptării prin referendum a deciziilor de importanţă majoră, să organizeze mese rotunde permanente, cu participarea partidelor politice, a mişcărilor social-politice şi a organizaţiilor non-guvernamentale, să desfăşoare audieri parlamentare deschise, publicarea prealabilă şi dezbaterea publică a proiectelor de legi importante.

O importanţă deosebită în crearea unei ambianţe adecvate de funcţionare a instituţiilor publice o are cea care este numită a patra putere - mass-media. Partidul European constată că în Republica Moldova nu este respectat dreptul la informaţie, la libertatea de opinie şi de exprimare, aceasta fiind o consecinţă a faptului că nu sunt create condiţiile pentru activitatea presei libere. Partidul European pledează pentru democratizarea şi ieşirea de sub controlul statului a mijloacelor mass-media şi va susţine eforturile întreprinse de către jurnalişti orientate spre obţinerea independenţei, a liberului acces la informaţie şi a libertăţii de exprimare.

Autonomie locală pentru comunităţi prospere

După 15 ani de independenţă, Republica Moldova încă nu şi-a revenit din criza social-economică, în mare parte moştenită de la fostul sistem şi parţial aprofundată în anii de independenţă. Inacţiunea sau acţiunile greşite ale guvernărilor în anii independenţei în loc să ducă la ameliorarea situaţiei social economice, din contra, au provocat accentuarea crizei.

Problema cea mai mare pe care a moştenit-o conducerea republicii constă în rolul exagerat de mare al statului în cadrul proceselor din societatea modernă. Experienţa ţării noastre, a ţărilor europene şi a statelor dezvoltate denotă faptul că o mulţime de servicii, în special la nivel local, nu pot fi soluţionate eficient, calitativ şi prompt în condiţiile unei concentrări exagerate a puterii în stat.

În condiţiile creşterii cerinţelor populaţiei faţă de serviciile prestate de sectorul public, devine actuală problema reformei administraţiei publice, care în mare măsură s-ar axa pe delegarea reală a puterii şi împuternicirilor de la administraţia publică centrală către administraţia publică locală.

În perioada independenţei, au fost efectuate deja 3 reforme administrative, însă până în prezent autorităţile publice locale nu pot dispune de resurse financiare proprii, resurse patrimoniale, nu au libera iniţiativă în soluţionarea problemelor ce ţin de treburile locale şi continuă a fi dependente de structurile administrative centrale.

Importanţa problemei colectivităţilor locale este evidenţiată şi prin faptul că primul document complex în cadrul Strategiei de Creştere Economică şi reducere a Sărăciei este programul naţional "Satul Moldovenesc". Însă acest program din păcate nu este altceva decât o notă de plată înaintată de către autorităţile publice locale celor centrale. Sunt stipulate o serie de necesităţi ale colectivităţilor, însă din program nu se întrezăreşte o strategie clară, durabilă de îmbunătăţire pe termen lung a situaţiei în localităţile republicii.

Fără o autonomie reală, autorităţile publice locale nu au capacitatea de a face faţă problemelor ce stau în faţa comunităţii, drept consecinţă aceasta duce la agravarea nivelului de trai al populaţiei ţării.

Considerăm că reforma adevărată a sistemului de administrare publică nu presupune doar redactarea unor acte legislative, ci presupune ceva mai mult. Este necesar de a elabora nişte viziuni clare pe principalele domenii de interes ale autorităţilor publice locale.

La etapa actuală în opinia noastră cele mai stringente probleme sunt:

1. Finanţele publice locale. Legislaţia în acest domeniu a suferit un şir de modificări, mai mult decât atât - în prezent avem chiar şi o lege nouă vizavi de finanţele publice locale, adoptată în 2003. Iar în codul fiscal avem un capitol aparte: Taxele locale. Cu toate acestea, până în prezent autorităţile publice locale nu dispun de resurse financiare proprii. Ceea ce codul fiscal numeşte taxe locale în realitate sunt nişte plăţi pentru servicii sau plăţi pentru dreptul de a presta servicii publice locale şi nu au nimic cu sistemul fiscal din ţară. Restul veniturilor în bugetul local (veniturile din impozitele generale de stat şi transferurile) sunt formate conform deciziilor consiliilor raionale şi actelor normative elaborate de Ministerul Finanţelor. Primăriile nu au nici un cuvânt de spus în procesul elaborării bugetelor locale. Ele practic s-au transfomat în nişte executori ai deciziilor organelor raionale şi republicane. Fără resurse financiare proprii ale primăriilor nu poate fi concepută autonomia locală. Acţiunile prioritare în vederea asigurării autorităţilor publice locale cu resurse financiare proprii sunt:
   1. Asigurarea primăriilor cu venituri proprii. Este necesar că bază fiscală a autorităţilor publice locale să fie formată din 2 surse sigure de venituri: impozitul pe venit al persoanelor fizice şi impozitul pe proprietate.
   2. Asigurarea unei echităţi sociale şi stimulent de dezvoltare. Este evident că nu toate primăriile au acelaşi potenţial economic. Din acest motiv, este necesar anual de calculat care sunt încasările medii pe cap de locuitor pe ţară. Primăriile care au mai mult de media înregistrată vor vărsa în fondul de susţine a teritoriului 20% din suma ce depăşeşte media. Primăriile care au mai puţin de media înregistrată vor primi diferenţa din fondul sus numit. Insuficienţa de resurse financiare a fondului de susţinere a teritoriul va fi acoperită din bugetul de stat.
   3. Delegarea competenţelor în corespundere cu volumul de resurse financiare acordate. Legea privind administraţia publică locală prevede pentru primării o multitudine de competenţe, care în realitate nu sunt realizate. În prezent, practic nici o primărie din republică nu are prevăzut în bugetele lor articole de cheltuieli pentru competenţele lor. Este necesar ca competenţele stipulate în legislaţie să fie realiste şi să corespundă volumului de resurse financiare disponibile. În prezent veniturile stipulate mai sus constituie circa un miliard de lei pe ţară. Deci şi competenţele trebuie să fie pe potrivă.
   4. Taxele locale. Este necesar de anulat Titlul VI a codului fiscal: Taxele Locale. Aplicarea unei sau altei taxe precum şi volumul încasării taxelor locale trebuie să fie la discreţia totală a consiliilor locale. Legislaţia doar trebuie să specifice că volumul total al încasărilor din taxele locale nu trebuie să depăşească 10% din baza fiscală a comunităţii date.
   5. Realizarea competenţelor. Cheltuielile legate de activitatea curentă în exercitarea competenţelor APL vor fi efectuate din bugetele locale. Investiţiile capitale vor fi realizate din bugetele locale şi prin intermediul Programelor naţionale.
   6. Programe naţionale. Pentru asigurarea unor oportunităţi egale primăriilor, statul va elabora diverse programe naţionale menite de a asigura buna organizare a treburilor la nivel local. Prin programele naţionale statul va susţine regiunile defavorizate sau anumite grupuri de localităţi care se confruntă cu probleme similare. În prezent, programele naţionale prioritare trebuie să fie: Autobuse şcolare pentru localităţile rurale mici, Renovarea şcolilor, Renovarea drumurilor locale, Asigurarea cu apă a localităţilor urbane mici etc. În funcţie de program şi obiectivele urmărite, statul va finanţa de la 50% la 85% din costul total al proiectului. Astfel, programele sociale vor primi o contribuţie mai mare din partea statului, iar programele economice, respectiv mai mică. O condiţie obligatorie pentru toate programele trebuie să fie implicarea autorităţilor publice locale, comunităţii şi agenţilor economici din teritoriu la finanţarea lor.

2. Asigurarea unei autonomii în exercitarea competenţei. În prezent, autorităţile publice locale sunt lipsite de dreptul la primirea deciziilor în majoritatea problemelor ce ţin de activitatea lor. Administraţia comunităţilor nu are nici dreptul de a-şi forma propria structură administrativă, conform necesităţilor comunităţii. Este necesar de a implementa un sistem în care autorităţile publice centrale doar urmăresc legalitatea acţiunilor autorităţilor publice locale, iar oportunitatea deciziilor să fie integral în competenţa şi responsabilitatea autorităţilor publice locale. În această ordine de idei propune:
   1. Organigrama autorităţilor publice locale. Primăriile trebuie să fie în drept de a-şi forma liber, conform necesităţilor reale ale comunităţii organigrama cu numărul şi structura statelor de personal. Prin lege va fi stipulat ca cheltuielile administrative să nu depăşească 20% din bugetul local.
   2. Remunerarea angajaţilor. Remunerarea funcţionarilor publici din cadrul primăriilor se va face conform deciziilor consiliilor locale. Prin lege va fi stipulat doar ca cheltuielile legate de remunerarea muncii să nu depăşească 70% din totalul cheltuielilor administrative. Salariul primarului nu poate fi mai mic decât 2 salarii medii pe ţară. Salariul tuturor funcţionarilor publici, în mod obligatoriu, trebuie să fie public, inclusiv mediatizat prin intermediul presei locale.

3. Dezvoltarea economică locală. Economia locală în marea majoritate a comunităţilor este axată pe activităţi agricole. Odată cu intensificarea activităţilor agricole, implementarea tehnologiilor noi, consolidarea terenurilor, are loc o eliberarea masivă a forţei de muncă din agricultură. Conform estimărilor noastre, sectorul agrar într-o localitate rurală poate asigura maxim 25% din populaţia satului cu locuri de muncă. Mai mult, din cauza lipsei unui cadrul legal adecvat în domeniul relaţiilor funciare, cei mai mulţi proprietari de terenuri, în special pensionarii, nu-şi pot asigura o utilizare eficientă a lui. Soluţionarea celor mai stringente probleme economice la nivel local presupune următoarele:
   1. Asigurarea mobilităţii forţei de muncă. Mobilitatea populaţiei rurale poate fi asigurată prin intermediul programelor naţionale, prin care statul va compensa cheltuielile de transport, de la locul de reşedinţă la locul de muncă. Sursele respective de finanţe vor fi transferate agenţilor economici care angajează muncitori din localităţile rurale şi vor asigura transportarea lor.
   2. Reglementarea relaţiilor funciare. Poziţia de monopol a liderilor locali defavorizează proprietarii de terenuri, care în mare măsură sunt impuşi de a încheia contracte de dare în arendă a terenurilor agricole în condiţii dezavantajoase. Considerăm că prin lege trebuie să fie stipulat ca atunci când un lider local deţine mai mult de 25% din terenurile agricole ale comunităţii, el trebuie să fie obligat să încheie contract colectiv de arendă şi nu unul individual, cum se face în prezent. Contractul colectiv se va încheia de către adunarea proprietarilor de teren şi va fi contrasemnat de Consiliul Local.
   3. Fondul Naţional de Susţinere a agriculturii. Sectorul agrar este dezavantajat de mai mulţi factori. În primul rând, valoarea adăugată se repartizează neuniform pe parcursul etapelor procesului de producţie. Astfel, cea mai mare parte a valorii adăugate este acumulată de către întreprinderile de comerţ, urmate de întreprinderile de prelucrare a producţiei agricole. Drept consecinţă, agricultorilor le revine cea mai mică cotă din valoarea finală obţinută. În al doilea rând, producătorii agricoli sunt nevoiţi să procure combustibil în preţul căruia sunt introduse şi accizele, un impozit esenţa economică a căruia este impozitarea bunurilor de lux. Plata acestor accize nu este justificată din punct de vedere economic. Pentru restabilirea echităţii este necesar ca accizele colectate din combustibilul livrat producătorilor agricoli şi o parte din impozitul pe venit al persoanelor juridice să fie livrat direct în Fondul Naţional de Susţinere a Agriculturi, care în asemenea condiţii va constitui, conform situaţiei la ziua de azi, peste 500 milioane lei.
   4. Organizarea lucrărilor publice remunerate. În prezent, comunităţile se confruntă cu o situaţie paradoxală: pe de o parte localităţile sunt într-o stare deplorabilă şi necesită o renovare complexa, pe de altă parte populaţia din localităţi nu are locuri de muncă şi solicită ajutor de şomaj de la stat. În condiţiile când autorităţile publice locale vor dispune de resurse financiare proprii reale, ele vor fi interesate în efectuarea diverselor lucrări publice. În scopul stimulării acestui proces, statul din Fondul de şomaj va aloca 50% din salariul unui angajat pentru efectuarea lucrărilor publice la nivel local.

4. Consolidarea comunităţilor şi dezvoltarea regională. Olanda timp de 200 de ani consecvent implementează reforma administrativ teritorială, care în mare măsură se axează pe reducerea numărului de comunităţi din ţară cu creşterea concomitentă a capacităţii lor de a rezolva problemele de interes local. Noi în 4 ani am reuşi să efectuam 2 reforme administrativ-teritoriale şi încă diametral opuse una faţă de altă. Este evident că o primărie cu 450 de locuitori nu poate avea o bază economică care să-i permită o dezvoltare independentă. Pe de altă parte însă, în condiţiile unei comune, satele care fac parte din comună deseori sunt dezavantajate faţă de satul reşedinţă de comună. Anume de aici a şi pornit valul de fărâmiţare a colectivităţilor. Fostele judeţe de asemenea creau anumite dezavantaje regiunilor din care erau formate, iar potenţialul lor socio-economic era departe de a permite soluţionarea problemelor regionale. Considerăm la această etapă drept prioritară consolidarea localităţilor mici şi dezvoltarea regională a republicii. Ţinând cont de specificul ţării, în republică este oportun de creat cinci regiuni socio-economice: Regiunea de Nord, Regiunea de Centru, Regiunea de Sud, Regiunea de Sud-Est şi municipiul Chişinău. Luând seama de ezitările din ultimii ani, este necesar ca regiunile, cel puţin pe viitorii 10-12 ani să fie formate după principii absolut noi, fără a modifica în mod cardinal sistemul existent. Întru realizarea acestor obiective este necesar de întreprins:
   1. Comasarea comunităţilor mici. Este necesar ca procesul de comasare a comunităţilor să nu se facă de sus în jos, cum a fost până în prezent, fără a ţine cont de doleanţele populaţiei din comunitate, însă de jos în sus, la iniţiativa comunităţilor. Statul prin pârghii economice va favoriza acest proces şi anume accesul la diverse programe naţionale va fi condiţionat şi de raţionamentul economic al proiectelor locale, care, cu siguranţă, vor fi mai atractive în condiţiile unei comunităţi mai mari. Drepturile satelor din componenţa comunei vor fi asigurate de un reprezentant al primăriei comunei, care va fi responsabil de bunul mers al lucrurilor în fiecare sat. Astfel, fiecare comună va avea un consiliu local, un aparat al primăriei şi câte un reprezentant al primarului în fiecare sat din comună, care va avea drepturi şi împuterniciri executive la nivel de sat.
   2. Stimularea cooperării regionale. Există un mare număr de servicii publice care nu este raţional ca să fie prestate la nivel de stat şi totodată datorită potenţialului economic redus al raioanelor nu pot fi prestate la nivel de raion. Printre ele putem menţiona: drumurile dintre centrele raionale, pregătirea profesională a cadrelor pentru economia locală etc. Acest tip de servicii cel mai bine pot fi organizate la nivel de regiune. În concepţia noastră, regiunile nu trebuie să fie o structură administrativă nouă. Ele vor fi formate din structurile existente, iar crearea lor va fi asigurată de raţionamentul economic. Bugetul regional va fi format din cotele de participare a raioanelor care formează regiunea. Statul va stimula cooperarea regională prin programele naţionale. Astfel, statul va acorda 50% din resursele financiare necesare realizării anumitor activităţi, în cazul când această activitate va fi finanţată sub formă de cooperare a regiunilor. Activitatea regiunilor va fi organizată astfel:
      1. Consiliul Regional. Consiliul regional va fi format din Preşedinţii consiliilor raionale. Funcţia de preşedinte al consiliului regional prin rotaţie va fi deţinut de fiecare preşedinte de raion. Şedinţele Consiliului Regional vor avea loc în raionul care deţine preşedinţia.
      2. Bugetul Regional. Bugetul regional va fi format prin contribuţia fiecărui raion, din bugetele raionale. Stimularea participării va fi asigurată de raţionamentul economic: economia de resurse în soluţionarea problemelor de interes comun şi, după cum am menţionat, de programele naţionale care vor finanţa activităţile de interes regional în condiţiile cofinanţării din bugetul regional.
      3. Agenţia de Dezvoltare Regională. În fiecare regiune va exista o Agenţie de dezvoltare regională, care va oferi asistenţă tehnică Consiliului Regional. Activitatea agenţiei la etapa iniţială va fi finanţată din granturi sau/şi bugetul de stat, iar ulterior din bugetul regional.
   3. Optimizarea structurii serviciilor desconcentrate. După reforma administrativ teritorială din 2003, numărul funcţionarilor publici în serviciile desconcentrate a crescut nejustificat de mult, cu circa 40%. În cifre absolute - de la 16 mii la peste 22 mii persoane. Aceasta în mare măsură se datorează faptului că a fost nevoie de creat un aparat de conducere cât de cât viabil în fiecare raion. Considerăm că este oportun ca fiecare serviciu desconcentrat să aibă un singur aparat de conducere la nivel regional, iar în fiecare raion să existe reprezentanţe teritoriale, care nemijlocit se vor ocupa cu organizarea serviciului în raion. Ceva similar a existat în structura de conducere a judeţelor. Prin această procedură va fi posibilă reducerea de până la 15 mii a funcţionarilor din serviciile desconcentrate, iar datorită concentrării resurselor la nivel de regiune, va creşte capacitatea acestor structuri în prestarea serviciilor.

Toate acţiunile menţionate mai sus reprezintă minimul necesar de întreprins în vederea consolidării capacităţilor puterilor locale de a soluţiona problemele de interes local. Doar după aceasta vom avea dreptul moral de a cere de la reprezentanţii autorităţilor publice locale executarea promptă şi calitativă a competenţelor lor.

Integritate, suveranitate, independenţă

În opinia Partidului European, scopul principal al politicilor de securitate şi apărare îl constituie garantarea suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, apărarea regimului constituţional şi protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Republicii Moldova.

Strategia de securitate şi apărare va urmări interesele fundamentale ale ţării şi va avea la bază faptul că Republica Moldova constituie un stat cu resurse mici, aflat în zona de convergenţă a intereselor marilor puteri economice şi militare. Deoarece nu dispune de capacităţile militare pentru a asigura aplicarea plenară a politicilor de securitate şi apărare, Republica Moldova va efectua demersurile necesare pentru aderarea la NATO.

Reglementările în domeniul securităţii şi apărării sunt aplicate de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate. Pentru acest motiv, Partidul European va pleda pentru reformarea şi modernizarea instituţiilor din domeniul securităţii şi apărării.

Armata Naţională va fi constituită din corpuri armate reduse ca număr caracterizate prin mobilitate înaltă şi formate din soldaţi şi ofiţeri angajaţi în bază de contract. Armata Naţională va dispune de corpuri armate formate din soldaţii înrolaţi pentru un termen de şase luni în scopul educaţiei patriotice şi militare elementare a tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani.

Armata Naţională a Republicii Moldova trebuie să fie constituită pornind de la caracterul de complementaritate cu structurile militare ale Alianţei Nord-Atlantice. În acest sens vor fi efectuate reformele necesare în vederea atingerii standardelor NATO în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente şi pregătirea militarilor.

Statul va garanta transparenţa şi controlul democratic asupra activităţilor instituţiilor de apărare şi securitate prin creşterea rolului Parlamentului şi a opiniei publice.

Prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova reprezintă o încălcare a prevederilor normelor dreptului internaţional public şi un pericol pentru suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială a statului. Ele constituie o ameninţare pentru instituţiile democratice şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Retragerea trupelor ruse reprezintă condiţia necesară pentru asigurarea inviolabilităţii frontierelor de stat ale Republicii Moldova.

Republica Moldova va lărgi cooperarea cu România şi Ucraina în vederea securizării frontierelor de stat şi va participa la structurile regionale în scopul creşterii gradului de securitate a frontierelor în conformitate cu standardele europene.

Corupţia şi crima organizată reprezintă o ameninţare pentru securitatea naţională a Republicii Moldova şi instituţiile de securitate vor acţiona în sensul reducerii acestor fenomene până la nivelul ce nu aduce atingere intereselor generale ale societăţii.

Reintegrarea teritorială a Republicii Moldova

Conflictul din estul teritoriului Republicii Moldova constituie o ameninţare pentru securitatea statului şi soluţionarea durabilă a acestuia este inerentă pentru dezvoltarea democratică în condiţii de pace.

Partidul optează pentru reintegrarea teritorială a Republicii Moldova prin:

• retragerea trupelor militare ruse din estul teritoriului Republicii Moldova;
• expulzarea persoanelor străine instalate în mod ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului;
• intentarea dosarelor penale şi tragerea la răspundere penală a persoanelor găsite vinovate pentru uzurparea puterii de stat, încălcarea drepturilor omului, trafic de armament şi droguri şi contrabandă;
• aplicarea planului "3D" (Demilitarizare, Decriminalizare, Democratizare) pentru reglementarea diferendului;
• implicarea directă a Uniunii Europene, a Satelor Unite ale Americii şi a României în reglementarea conflictului;
• anularea privatizărilor ilegale a întreprinderilor din stânga Nistrului.

Nivel de viaţă decent într-un stat european

Partidul European îşi exprimă convingerea că statul bunăstării este statul care apără dreptul cetăţenilor de a beneficia de o retribuţie adecvată pentru eforturile depuse şi dreptul de a dispune în mod liber de rezultatele activităţilor pe care le desfăşoară.

Partidul European consideră că baza creşterii bunăstării o constituie dezvoltarea economiei şi de aceea statul trebuie să susţină eforturile de refacere a economiei naţionale. Aceasta trebuie să se bazeze cu precădere pe propriile resurse, folosirea tehnologiilor înalte şi să fie orientată spre mărfurile a căror producere cere aplicarea tehnologiilor cu un conţinut intelectual ridicat.

Agenda priorităţilor trebuie să cuprindă spijinirea producătorilor autohtoni în vederea creşterii exporturilor de mărfuri moldoveneşti, consolidarea sectorului privat, stimularea dezvoltării business-ului mic şi mijlociu, crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor străine. Partidul European îşi subordonează întregul program de activitate scopului de relansare economică a ţării şi creşterii nivelului de bunăstare a cetăţenilor.

Scopul principal al creşterii economice îl reprezintă eliminarea sărăciei în Republica Moldova şi alinierea la standardele de viaţă din ţările europene. Până în prezent încercările de eliminare a sărăciei au fost ineficiente deoarece au avut la bază programe elaborate pornind de la premise greşite. Prin folosirea raţională a resurselor materiale, intelectuale şi ştiinţifice Partidul European urmăreşte să dea o altă dinamică economiei naţionale care va fi bazată pe producţia mărfurilor de înaltă calitate.

După obţinerea independenţei Republica Moldova a pornit pe calea îmbrăţişată de majoritatea ţărilor din spaţiul est-european care şi-au propus trecerea de la sistemul economic socialist, bazat pe economia planificată, la sistemul economic capitalist, bazat pe piaţa liberă. Însă aplicarea inadecvată de către fosta nomenclatură sovieto-comunistă a reformelor prin soluţii improvizate, viciate de interesele private ale funcţionarilor publici înalţi, au determinat evoluţia Republicii Moldova spre un capitalism sălbatic bazat pe corupţie, în care majoritatea cetăţenilor nu doresc să se regăsească. Pierderile irecuperabile cauzate de greşelile comise au făcut ca ideea de capitalism civilizat să rămână încă un deziderat îndepărtat.

În pofida eforturilor aparent constante pentru efectuarea reformelor, nu s-a reuşit schimbarea structurii economiei moldoveneşti, iar relaţiile economice interne şi externe nu cunosc o stabilitate coerentă bazată pe previzibilitate. Economia moldovenească resimte în continuare efectele fenomenelor negative cum sunt corupţia, delapidările banilor publici, privatizările ilicite ale bunurilor publice, economia tenebră, evaziunea fiscala etc. Economia legală activează în prezent nu datorită sprijinului statului, ci în pofida politicii promovate de guvernanţi.

Cetăţenii Republicii Moldova continuă să platească costuri enorme pentru rezultatele modeste ale reformelor economice. Economia Republicii Moldova este bazată pe o industrie formată de întreprinderi neperformante, mari consumatoare de resurse şi energie, cu un nivel de eficienţă scăzut. Investiţiile pentru refacerea infrastructurilor şi pentru retehnologizarea întreprindrilor nu au avut un caracter susţinut şi nu au fost suficiente, iar sectorul serviciilor prestate către populaţie este slab dezvoltat.

Dezideratul de integrare în Uniunea Europeană cere aplicarea unor programe de restructurare profundă, prin care să fie eliminate dezechilibrele cronice ale economiei şi trăsăturile care o apropie de caracteristicile statelor subdezvoltate. Reformele economice trebuie să fie bazate pe evaluări şi analize ştiinţifice adecvate situaţiei din Republica Moldova.

Partidul European înţelege că este necesară aplicarea unui program de creştere economică care presupune costuri sociale suportabile pentru populaţia Republicii Moldova şi care trebuie să obţină susţinerea comunităţii oamenilor de afaceri. Proiectul nostru urmăreşte consolidarea în Republica Moldova a economiei de piaţă în care exigenţele economiei libere sunt complementate de preocuparea pentru asigurarea şanselor egale de afirmare pentru toţi cetăţenii şi cu acordarea asistenţei categoriilor defavorizate. Unul din scopurile reformei economice îl reprezintă distribuţia fluxurilor de capital către toate domeniile economiei naţionale şi categoriile de producători.

Programul de dezvoltare economică trebuie să ţină seama de caracterul de complementaritate al economiei moldoveneşti cu economiile statelor europene şi să fie orientat spre producerea mărfurilor ce vor intra pe o piaţă europeană supusă principiului concurenţei.

Partidul European consideră că o condiţie primordială în reformarea economică este difuzarea maximală a capitalului social către proprietarul privat. Formarea şi lărgirea grupului de proprietari privaţi este o sarcină strategică pentru Republica Moldova, privatizarea nefiind un scop în sine, ci un proces necesar restructurării de fond a societăţii, un mijloc de a creşte eficienţa utilizării resurselor şi de a stimula competiţia şi performanţa economică. În opinia Partidului European, extinderea liberei iniţiative şi consolidarea sectorului privat ar determina o semnificativă revigorare a vieţii economice.

Proprietatea de stat trebuie limitată la obiectivele de importanţă strategică. În acest scop, este cuvenită modificarea şi definitivarea cadrului juridic şi organizatoric al privatizării şi mărirea considerabilă a părţii privatizabile. Dar, totodată, procesul de privatizare trebuie desfăşurat ţinând cont de caracteristicile concrete ale obiectivelor economice, de disponibilităţile de capital de pe piaţa internă şi calitatea ofertei investitorilor străini.

Noi considerăm ca privatizarea nu trebuie să ducă la dezmembrarea organismului economiei de stat, la anihilarea unor unităţi care sunt montate în sistemul industriilor naţionale. Procesul de privatizare trebuie să se desfăşoare cu respectarea strictă a legii, în deplină transparenţă, pentru fiecare caz în parte, împiedicându-se astfel privatizările frauduloase. În caz contrar, patrimoniul naţional va fi irosit fără rost, iar privatizarea nu va servi societăţii în ansamblu, ci doar unor profitori. Deci, în termeni foarte generali, reforma economică la acest capitol presupune relansarea programului de privatizare şi de atragere a investiţiilor străine şi elaborarea şi realizarea unui vast program postprivatizare.

Mecanismele de privatizare utilizate până acum nu au favorizat crearea unei clase de proprietari cu adevărat eficienţi, interesaţi şi capabili să înfăptuiască investiţii în masă în dezvoltarea producţiei. Proprietarii, de fapt, constituie acea pătură care formează nucleul clasei mijlocii a unei societăţi şi care poate scoate ţara din impas. Cu atât mai recomandabilă este implementarea cât mai grabnică a unui program de protecţie a antreprenorului autohton prin garantarea din partea organelor de stat a unui tratament loial şi de susţinere.

Partidul European va stimula activ la nivel naţional şi local dezvoltarea activităţii întreprinzătorilor particulari, a întreprinderilor mici şi mijlocii şi în acest scop va asigura liberalizarea în continuare a procesului de înregistrare a acestor întreprinderi, reducerea numărului şi simplificarea procesului de eliberare a licenţelor pentru desfăşurarea anumitor genuri de activitate, antrenarea întreprinderilor mici şi mijlocii în executarea lucrărilor finanţate din bugetul de stat. În această ordine de idei, este indicată şi adoptarea unui cod fiscal stimulatoriu, care va asigura reducerea substanţială a presiunii fiscale şi crearea condiţiilor optime pentru dezvoltarea business-ului mic şi mijlociu. Totodată, se cere perfecţionat şi simplificat procesul de falimentare şi închidere a întreprinderilor necompetitive, renunţarea la practica anulării permanente a datoriilor sau subvenţionării directe din bugetul de stat a întreprinderilor care generează sistematic pierderi.

În domeniul politicii fiscale, Partidul European va milita pentru substituirea actualului sistem fiscal împovărător cu unul relaxant şi transparent, pentru simplificarea sistemului de impozitare, pentru reducerea impozitelor pe salarii şi profit în baza unui sistem diferenţiat în vederea încurajării investiţiilor şi creşterii consumului de bunuri în beneficiul categoriilor de populaţie cu venituri mici, tinerilor şi familiilor numeroase. Va fi introdus impozit unic pe toate categoriile de venituri ale persoanelor fizice. Va fi revizuit şi sistemul de impozitare a banilor investiţi în cultură, învăţământ, ştiinţă, sănătate şi sport pentru încurajarea implicării oamenilor de afaceri în susţinerea domeniilor menţionate.

Partidul European va sprijini acordarea de reduceri fiscale agenţilor economici pentru profitul reinvestit în retehnologizarea întreprinderilor şi pentru crearea de locuri de muncă, iar povara fiscală va fi transferată din sfera de producţie în sfera consumului de bunuri de lux. Statul va practica scutirile de taxe vamale şi taxa pe valoarea adăugată pentru importul de echipamente şi tehnologii performante de către întreprinderile care produc mărfuri pentru export. Statul va promova o politică comercială activă, de intensificare a schimburilor de mărfuri şi servicii cu parteneri la nivel internaţional şi în mod special cu parteneri din cadrul Uniunii Europene, din România, Ucraina şi statele din spaţiul CSI.

Partidul European optează pentru consolidarea sistemului bancar şi financiar, pentru dezvoltarea pieţei de capital prin crearea pieţei financiare libere şi încurajarea instituţiilor financiar-bancare private, pentru întărirea disciplinei financiare în economia reală, dezvoltarea bursei de valori şi a bursei de mărfuri, pentru punerea în circulaţie activă a valutei naţionale, echilibrarea cursului de schimb şi asigurarea convertibilităţii ei. Toate acestea vor conferi funcţionalitate economiei de piaţă, vor permite crearea unui buget echilibrat şi vor facilita înfăptuirea unei politici de creditare îndreptate spre reformarea, restructurarea şi relansarea economiei naţionale.

Politica bugetară a statului va fi orientată spre controlul inflaţiei. Stabilizarea monedei naţionale, a cursului valutar şi a preţurilor sunt condiţii esenţiale pentru creşterea puterii de cumpărare şi a veniturilor populaţiei. Deficitul bugetar trebuie menţinut în limitele ce nu dăunează creşterii economice durabile. Vor fi perfecţionate mecanismele de control asupra gestionării banilor publici.

Partidul European consideră că pentru atingerea unui nivel înalt de bunăstare şi pentru apropierea dezideratului de integrare în Uniunea Europeană, Republica Moldova nu se poate dispensa de asistenţa financiară din partea organizaţiilor financiare internaţionale, fie prin granturi şi investiţii, fie prin acordarea creditelor preferenţiale. Dezvoltarea continuă şi productivă a raporturilor cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială este un proces fără de care e de neconceput democratizarea şi revigorarea economiei în Republica Moldova. Statul va încuraja atragerea capitalului străin în Republica Moldova în domeniul producţiei de mărfuri şi în sfera prestărilor de servicii în vederea reducerii şomajului şi creşterii performanţei economice. Vor fi adoptate măsuri ce urmăresc să amelioreze climatul investiţional, să asigure stabilitatea legislaţiei fiscale, legislaţiei cu privire la licenţiere, legislaţiei antimonopol, să elimine blocajele birocratice şi să sporească garanţiile pentru investitori împotriva riscurilor politice.

Un domeniu de importanţă strategică majoră pentru Republica Moldova este cel energetic. Vulnerabilitatea statului sub acest aspect cauzează cedări şi concesii neechitabile de ordin politic. Asigurarea energetică este unul din factorii principali ai independenţei economice şi politice a unui stat, de aceea, în opinia Partidului European, Republica Moldova trebuie să dispună de acces la surse energetice de alternativă celor tradiţionale. În domeniul energeticii, Partidul European va promova strategia bazată pe asigurarea securităţii energetice, diversificarea surselor de aprovizionare cu combustibil şi energie, dezvoltarea capacităţilor proprii de producere a energiei.

Pe lângă necesitatea modernizării şi dezvoltării propriei baze energetice, Republica Moldova trebuie să se orienteze spre un câmp de resurse energetice de perspectivă. În baza studierii pieţei energetice şi de carburanţi din Europa şi spaţiul CSI, ţinând cont de evoluţia acestora în următorii 15-20 de ani şi examinând starea actuală şi de perspectivă a potenţialului energetic, partea lui tehnică şi posibilităţile schimbării structurale, Partidul European are convingerea că cea mai garantată, mai stabilă şi de încredere abordare a problemei este integrarea sistemului energetic al Republicii Moldova în Sistemul European, care este stabil, într-un progres constant, de încredere şi raţional din punct de vedere economic. Această integrare trebuie de realizat cu ajutorul sistemului energetic românesc care deja este într-o fază de conectare la sistemul unic european.

Programele şi măsurile pe care şi le propune spre realizare Partidul European în sfera activităţii economice au un singur scop - depăşirea crizei în care se află Republica Moldova, asigurarea dezvoltării ascendente a ţării şi crearea premizelor pentru ridicarea nivelului de viaţă a tuturor cetăţenilor şi a fiecărui om în parte. Republica Moldova trebuie să devină un stat cu adevărat european, cu oameni bogaţi şi cu o economie prosperă şi durabilă.

Agricultura şi Industria: reperele economice ale statului

Republica Moldova este în prezent o ţară agrară, dar un stat nu se poate dezvolta efectiv economic bazându-se doar pe avantajele şi profitul care reies din sfera producţiei agricole; cu atât mai mult, un stat tipic agrar are foarte puţine şanse de a se integra realmente în Uniunea Europeană. Pornind de la acest raţionament, Partidul European consideră că pentru Republica Moldova este vitală reformarea şi perfecţionarea conceptului de industrializare a statului, ajustarea lui în corespundere cu tendinţele încetăţenite deja în ţările dezvoltate, dar şi cu interesele naţionale ale statului. Totodată, concomitent cu procesul de industrializare, se cere revigorată în cel mai activ mod agricultura, ea rămânând a fi deocamdată reperul de bază al economiei statului, cea care asigură ocuparea braţelor de muncă şi veniturile unei părţi considerabile a populaţiei.

Reforma din agricultură care a fost iniţiată în Republica Moldova la începutul deceniului nouă al secolului trecut a dus, prin felul defectuos în care a fost desfăşurată, la fărâmiţarea proprietăţii, la un impas structural al gospodăriei agricole, la disperarea proprietarilor de pământ şi a agricultorilor. Politica agrară a fost şi este una iresponsabilă, în primul rând prin indiferenţa ei faţă de soarta producătorilor, prin ruinarea infrastructurii rurale, prin politica vamală dusă în detrimentul producătorului local, prin refuzul demnitarilor de a-şi asuma grija pentru asigurarea agricultorilor autohtoni cu pieţe de desfacere.

În prezent, statul trebuie să-i creeze proprietăţii private în agricultură condiţii avantajoase de creditare şi asigurare a întregii activităţi prin crearea unui sistem financiar-bancar agricol modern. Ţăranul, agricultorul, se poate afirma economic doar dacă va fi adoptată o politică de stat bine chibzuită orientată spre aşezarea agriculturii pe baze tehnico-materiale moderne, spre dezvoltarea infrastructurii localităţilor şi unităţilor de producţie rurale, spre aplicarea unui sistem stimulator de subvenţii şi alocaţii, comparabil cu practicile statelor europene dezvoltate şi, mai cu seamă, crearea condiţiilor pentru realizarea producţiei finite.

Programul Partidului European în domeniul politicii agrare prevede înfăptuirea unei serii de măsuri prioritare:

• susţinerea producătorilor agricoli prin diverse forme de creditare pe termen scurt cu dobânzi scăzute şi pe termen lung pentru achiziţionarea de utilaje şi maşini agricole;
• stimularea dezvoltării întreprinderilor individuale, mici şi mijlocii de prestări servicii veterinare, agrochimice, juridice şi consulting şi de prelucrare a producţiei agricole, scutirea acestor întreprinderi de impozitul pe venit în primii 5 ani de activitate;
• sprijinirea formării unor mari asociaţii agricole moderne, de tipul celor existente în societăţile dezvoltate, prin asocierea liberă a ţăranilor sau prin arendare, cu menţinerea proprietăţii individuale asupra pământului;
• stimularea creării întreprinderilor business-ului neagrar în localităţile rurale, inclusiv a filialelor întreprinderilor industriale, în scopul asigurării ocupării resurselor de muncă disponibilizate în agricultură;
• refacerea infrastructurilor şi dezvoltarea serviciilor publice vitale pentru comunităţile rurale, inclusiv drumuri, aprovizionare cu bunuri, poştă, dispensare, şcoli, biblioteci săteşti, cămine culturale, alimentare cu apă, legarea la reţeaua de gaze, extinderea reţelei telefonice, căi de acces şi sisteme de comunicare operativă, prestări servicii, instituţii de cultură şi cult etc.;
• o industrie alimentară modernă, capabilă să valorifice resursele agricole cu cote înalte de profit pentru producător, care ar satura atât piaţa internă, cât şi ar concura cu produsele agricole pe pieţele lumii;
• crearea sistemului de asigurare socială a ţăranilor şi a riscurilor de producţie în agricultură, cu antrenarea unei părţi din mijloacele fondului special de stat de acoperire a riscurilor ;
• diversificarea activităţilor economice şi industriale ce valorifică resursele locale, de la mica industrie la activităţile de turism ecologic, pentru a oferi agricultorilor surse suplimentare de venit;
• aplicarea unor cote reduse de impozit funciar pentru persoanele ce dau pământul în arendă pe termen mai mare de 5 ani;
• servicii pentru desfacerea producţiei, asigurarea cu material semincer, cu materiale biologice pentru crescătorii de animale prin firmele şi instituţiile de cercetări specializate;
• facilităţi pentru atragerea şi stabilizarea intelectualilor la sate (cadre didactice, cadre medicale, specialişti agricoli etc.);
• simplificarea procedurii de vânzare-cumpărare a terenurilor, plata unor compensaţii speciale la preţul pământului pensionarilor care vând terenuri;
• crearea reţelei de pieţe angro regionale de comercializare a producţiei agricole, cu atragerea atât a investiţiilor particulare, cât şi a investiţiilor de stat, pentru construcţia infrastructurii respective.

Dezvoltarea economică durabilă a statului presupune dezvoltarea în ritm accelerat a industriei. Guvernanţii de pâna acum au admis ruinarea industriei naţionale, condiţionând, cu sau fără ştiinţă, falimentarea definitivă a statului. În felul acesta, economiei naţionale i-au fost aduse prejudicii de mai multe miliarde de dolari americani.

Astăzi, în mare măsură trebuie de început de la zero. Este decisiv în acest sens de a orienta industria spre sectoarele de vârf, profitabile si competitive. Industrializarea bazată pe legile economiei de piaţă de care avem nevoie, trebuie direcţionată în aşa fel încât uzinele ce vor fi construite sau relansate să se bazeze pe materia primă locală, pe materia primă şi energia (carburanţii) de import, dar numai la profilurile ce necesită cât mai puţine cheltuieli materiale la o unitate de produs. O atenţie deosebită i se va acorda industriei legate de prelucrarea producţiei agricole. Numai astfel vom putea obţine industrializarea exportului produselor agro-alimentare şi vom acumula mijloace suficiente pentru refacerea agriculturii în ansamblu. Un rol deosebit în acest sens revine dezvoltării infrastructurii rurale, astfel ca industriile prelucrătoare să fie cât mai aproape de producători agricoli autohtoni.

Acestea sunt principiile de bază ale industrializării de care avem nevoie, dezvoltarea industriei având drept obiectiv şi crearea de noi locuri de muncă. Cât priveşte modalitatea organizatorică de industrializare contemporană a republicii, Partidul European pledează pentru următoarele măsuri:

• reformarea, modernizarea şi relansarea spaţiilor de producţie existente care se află în staţionare şi falimentare;
• programe de investiţii de interes general în ramurile-cheie, în primul rând de stimulare a dezvoltării microelectronicii, creşterea producţiei de maşini-unelte, utilaje şi echipamente pentru agricultură şi industria alimentară;
• strategii eficiente de penetrare pe pieţele mondiale de materie primă şi de producţie finită pentru produsele industriei naţionale;
• crearea filialelor, secţiilor şi a halelor de producţie ale uzinelor din occident;
• crearea filialelor, secţiilor şi a halelor de producţie ale întreprinderilor profitabile locale în comune şi centre raionale;
• crearea condiţiilor favorabile de deschidere şi organizare de noi întreprinderi de către firmele străine;
• aplicarea unor tehnologii care asigură protecţia muncii în industrie la nivelul exigenţelor mondiale.

În opinia Partidului European, de o abordare calitativ nouă trebuie să se bucure chestiunea ce ţine de dezvoltarea turismului. Republica Moldova dispune de un potenţial turistic valoros care este slab valorificat. Aceasta e cauzat de lipsa unei infrastructuri respective (drumuri, spaţiu amenajat pentru cazare), situaţia economică precară, lipsa securităţii energetice etc. Pe parcursul ultimilor zece ani au scăzut brusc indicatorii dezvoltării turismului, iar la ora actuală sfera turismului ca ramură a economiei naţionale este foarte slab dezvoltată. Dacă în unele ţări dezvoltate din lume ponderea turismului în venitul naţional constituie o valoare de cca 5-25%, în Republica Moldova acest indicator constituie mai puţin de 1%.

Pentru a dezvolta ramura dată sunt necesare investiţii mari, precum şi realizarea următoarelor măsuri:

• crearea unui departament special destinat dezvoltării turismului;
• elaborarea programelor de formare şi dezvoltare rapidă a infrastructurii turistice (de cazare, alimentare, odihnă şi agrement);
• valorificarea zonelor existente, mărirea accesibilităţii şi creşterea competitivităţii tuturor zonelor turistice, protejarea prin lege a patrimoniului turistic, susţinerea prin legi şi investiţii a agroturismului, pregătirea de cadre în domeniul turismului;
• construcţia unei reţele de hoteluri mici şi mijlocii, moteluri şi alte unităţi de cazare în zonele turistice prioritare;
• elaborarea şi realizarea programelor de dezvoltare a turismului rural cu scopul de odihnă, de familiarizare cu modul de trai, cu obiceiurile şi cu tradiţiile populaţiei autohtone din diferite regiuni ale republicii.

Partidul European este convins că doar protejând şi investind neîncetat în principalele domenii ale economiei statului: agricultura, industria, turismul, e posibilă ieşirea treptată, dar sigură din marea depresie în care se află Republica Moldova. Această politică economică este prioritară pentru noi.

Asistenţă pentru categoriile social vulnerabile

În abordarea politicii sociale a statului Partidul European porneşte de la constatarea că nivelul de viaţă al cetăţenilor este disproporţionat de scăzut faţă de potenţialul economic al Republicii Moldova. Situaţia creată îşi are originea în sistemul de relaţii economice şi sociale instalat în Republica Moldova care contribuie la formarea a două clase distincte constituite din categoria oamenilor înstăriţi, ale căror venituri sunt excesiv de mari faţă de efortul depus pentru obţinerea lor, şi categoria compusă din persoanele care nu sunt remunerate în mod adecvat pentru munca lor. Acest sistem încurajează orientarea primei categorii spre consumul de bunuri şi servicii care nu au acoperire şi justificare în standardele de solidaritate socială şi în normele morale şi defavorizează categoria săracilor ale căror venituri nu acoperă cheltuielile pentru bunurile şi serviciile indispensabile unui trai decent.

Cauzele acestei situaţii sunt calitatea managementului în afaceri, corupţia, evaziunea fiscală şi legislaţia economică care încurajează consumul în detrimentul investiţiilor. Lipsa performanţei economice reprezintă originea principală a ratei înalte a şomajului şi exodul cetăţenilor Republicii Moldova peste hotarele ţării în căutarea unui loc de muncă.

În vederea stabilirii unei distribuţii echilibrate a rezultatelor activităţilor economice şi stabilirea unor raporturi sociale echilibrate, Partidul European propune creşterea calităţii managementului în economie prin stimularea concurenţei reale şi promovarea unei comunităţi a oamenilor de afaceri în conformitate cu criteriile moderne. Partidul European va lupta împotriva corupţiei în scopul creşterii disciplinei fiscale, a eliminării evaziunii fiscale şi creşterii veniturilor în bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru aplicarea programelor sociale. Considerăm că stimularea investiţiilor şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii va contribui la reducerea şomajului şi lărgirea bazei fiscale ceea ce va permite creşterea nivelului de salarizare a angajaţilor. În acest sens statul va susţine iniţiativa privată şi va acorda sprijin persoanelor care doresc să iniţieze afaceri.

În vederea reducerii ratei şomajului Partidul European va promova aplicarea programelor de recalificare a persoanelor pentru însuşirea unor profesii moderne şi creşterea calităţii forţei de muncă în conformitate cu exigenţele economiei naţionale. Partidul European va promova elaborarea şi implementarea programelor de consultanţă şi investiţii în beneficiul cetăţenilor plecaţi în străinătate la muncă în vederea implicării lor în activităţile economice şi reintegrării în viaţa socială a Republicii Moldova.

Considerăm că cele mai expuse sărăciei sunt categoriile de persoane formate de pensionari, copii şi persoane cu dezabilitaţi. Partidul European consideră că garantarea unui nivel de viaţă decent pensionarilor constituie o datorie morală a societăţii. Având în vedere că actualmente pensionarii reprezintă categoria socială cea mai afectată de sărăcie, Partidul European insistă asupra stabilirii unei corelaţii realiste dintre mărimea pensiilor, calculate în funcţie de vechimea în muncă, şi a coşului minim de consum. Tot aici, noi susţinem crearea fondurilor de pensii private, menite să asigure o protecţie suplimentară celor asiguraţi. Din fondurile de stat de asigurări sociale trebuie să fie achitate pensiile pentru limită de vîrstă şi pensiile de invaliditate, minimul de servicii medicale, ajutorul social în caz de boală şi incapacitate temporară de muncă, cît şi ajutoarele de şomaj.

Preocuparea pentru formarea unei societăţi civilizate impune aplicarea unor programe pentru creşterea şi educaţia adecvată a copiilor, pentru protejarea şi susţinerea persoanelor cu handicap. Partidul European înţelege să adopte şi alte măsuri în scopul perfecţionării sistemului de protecţie socială, cum ar fi stimularea întreprinderilor pentru angajarea persoanelor cu dezabilităţi, creşterea exigenţelor cu privire la condiţiile de muncă ale angajaţilor etc.

Familia: temelia unei societăţi stabile

Perioada de criză în care s-a împotmolit Republica Moldova şi modul în care a decurs şi continuă să evolueze tranziţia a lovit violent în instituţia familiei. Numărul cazurilor de divorţ, de abandonare a copiilor, de violenţă domestică, de comportament amoral a atins cifre mai mult decât alarmante şi a zguduit însăşi temelia societăţii în întregime. Dacă lucrurile vor continua tot aşa, în scurt timp Republica Moldova riscă să îndure consecinţele unei adânci crize demografice şi de moralitate. Creşte o armată întreagă de copii care n-au cunoscut beneficiile vieţii în căminul familial, n-au primit o educaţie corectă şi armonioasă de la părinţi, n-au simţit ocrotire şi bunăvoinţă în adresa lor. Dacă lucrurile vor continua tot aşa, viitorul pentru societatea noastră va fi unul dramatic.

Partidul European înţelege pe deplin gravitatea problemei: actualmente în Republica Moldova nu există o politică clară privind protecţia familiei, iar protecţia mamei şi a copilului este vădit insuficientă. Pentru soluţionarea acestei probleme, mai întîi de toate, e nevoie de asigurat egalitatea reală în drepturi a bărbaţilor şi femeilor în toate domeniile vieţii economice, sociale şi obşteşti. Avansarea profesională lentă a femeilor, nivelul scăzut de venituri, nivelul înalt de şomaj în rândul femeilor acţionează negativ asupra bunăstării familiilor şi societăţii în ansamblu.

Se cere înfăptuirea unor măsuri operative şi stricte menite să consolideze temelia societăţii - familia:

• extinderea ajutorului financiar, acordat familiei, prin mărirea decontărilor fiscale din baza impozitului pe venit până la mărimea minimului de subzistenţă a copilului din categoria respectivă şi majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului;
• sprijinirea familiilor tinere în edificarea unui cămin prin crearea unui fond de garantare a creditelor pentru tinerele familii în vederea construcţiei/procurării locuinţelor, inclusiv prin sistemul ipotecar;
• efectuarea expertizei obşteşti obligatorii a proiectelor de lege în ceea ce priveşte respectarea egalităţii în drepturi a genurilor;
• asigurarea unui control strict asupra asigurării remunerării egale pentru muncă egală a bărbaţilor şi femeilor de către toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate;
• lărgirea reţelei de grădiniţe cu grupe mici de copii şi case de copii de tip familial, majorarea reţinerilor fiscale pentru persoane fizice şi juridice care acordă ajutor financiar instituţiilor pentru copii;
• implimentarea unui sistem de sprijinire a copiilor din familiile monoparentale;
• extinderea până la un an a concediului cu plată pentru naşterea copilului şi majorarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea lor pe parcursul a doi ani;
• dezvoltarea serviciilor de consiliere care vor avea drept scop pregătirea tinerilor pentru căsnicie, ajutorarea în soluţionarea conflictelor şi în prevenirea divorţurilor.

O atenţie deosebită trebuie să fie acordată copiilor orfani, invalizilor şi copiilor din familii cu carenţe în educaţie. În opinia Partidului European, statul este dator să intervină activ pentru asigurarea unei protecţii adecvate familiei, mamei şi copilului, pentru limitarea situaţiilor de abandon familial, pentru combaterea violenţei în familie şi a vagabondajului.

Acces şi calitate pentru toţi

Partidul European consideră că ocrotirea sănătăţii cetăţenilor reprezintă o problemă de interes public general. Constatăm că declinul economic a provocat extinderea bolilor sociale provocate de sărăcia populaţiei şi creşterea ratei mortalităţii. În prezent sistemul sănătăţii publice nu este capabil să răspundă problemelor apărute odată cu lărgirea segmentelor afectate de bolile provocate de calitatea scăzută a mediului, de lipsa alimentaţiei suficiente, a condiţiilor elementare de viaţă şi de modul de viaţă amoral.

Considerăm că sistemul asigurărilor în medicină este cel mai potrivit pentru Republica Moldova însă acesta nu este aplicat în modul adecvat situaţiei din ţara noastră. Partidul European optează pentru implementarea sistemului asigurărilor în medicină în maniera care ar creşte nivelul calităţii serviciilor medicale şi accesul tuturor cetăţenilor la asistenţă medicală. În acest sens pledăm pentru autonomia Casei Naţionale de Asigurări în Medicină şi controlul public asupra modului în care aceasta gestionează resursele financiare.

Partidul European va stimula dezvoltarea asistenţei medicale primare şi preventive, descentralizarea şi liberalizarea asistenţei medicale. Sistemul de asigurări în medicină va fi perfecţionat în vederea garantării asistenţei medicale gratuite pentru categoriile de persoane cu venituri mici şi va fi complementat cu dezvoltarea asistenţei medicale private.

Partidul European va adopta următoarele măsuri destinate revigorării sistemului sănătăţii publice:

• eficientizarea sistemului de asigurări în medicină;
• descentralizarea sistemului sanitar şi creşterea rolului şi răspunderii comunităţilor locale;
• formarea pieţei serviciilor medicale în care vor funcţiona atât operatori publici, cât şi cei privaţi în vederea creşterii concurenţei şi calităţii asistenţei acordate;
• creşterea cheltuielilor de la buget pentru dezvoltarea ocrotirii sănătăţii, aplicarea pe larg a metodelor economice de administrare şi asigurarea autonomiei financiare a instituţiilor medicale;
• privatizarea unor unităţi sanitare publice şi externalizarea unor servicii din cadrul acestora;
• încetarea exodului de cadre medicale prin majorarea salariilor cadrelor medicale şi crearea condiţiilor adecvte de muncă;
• acces gratuit la testele HIV/SIDA, a bolilor cu transmitere sexuală, a hepatitei şi tuberculozei;
• examinarea medicală sistematică a populaţiei, propagarea modului sănătos de viaţă, promovarea opiniei publice în problemele de protecţie a sănătăţii şi a modului de organizare a asistenţei medicale;
• extinderea sprijinului financiar din partea statului pentru instituţiile balneo-sanatoriale şi de reabilitare;
• formarea unor fonduri speciale pentru susţinerea sistemului sănătăţii publice.

Protecţia mediului

Calitatea mediului ambiant reprezintă una din componentele principale ale calităţii vieţii omului. Preocuparea pentru protecţia mediului constituie un domeniu relativ nou pentru Republica Moldova şi autorităţilor publice le revine sarcina de a adopta măsurile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei ecologice din ţară. Statul trebuie să adopte legislaţia adecvată şi să întreprindă măsurile pentru creşterea nivelului de educaţie ecologică a populaţiei.

O atenţie sporită trebuie să acorde statul, dar şi fiecare cetăţean în parte, ocrotirii mediului natural. Statul trebuie să emită reglementări şi să aplice măsuri severe împotriva celor care poluează mediul. De asemenea, statul trebuie să susţină programe care asigură accesul la tehnologii curate sau schimbă substanţial tehnologiile existente de prelucrare din industrie. Odată cu liberalizarea comerţului cu ţările din Uniunea Europeană, întreprinderile autohtone trebuie să se adapteze rapid la noile tehnologii nepolunte sau cu un grad sporit de poluare, pentru a-şi păstra şi/sau a-şi spori capacitatea de export.

Partidul European pledează pentru aplicarea următoarelor exigenţe în domeniul protecţiei mediului:

• adoptarea standardelor europene de protecţie a mediului;
• includerea standardelor de protecţie a mediului în procesul de adoptare a deciziilor de ordin social, economic sau politic;
• implementarea tehnologiilor nepoluante în activităţile economice;
• adoptarea legislaţiei în vederea respectării normelor ecologice de către întreprinderi;
• stimularea producţiei ecologic pure şi a proceselor tehnologice nu au impact negativ asupra mediului;
• adoptarea măsurilor de protecţie a populaţiei împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor ecologice;
• ocrotirea biodiversităţii floristice şi faunistice a Republicii Moldova;
• asigurarea unui controlul adecvat asupra lucrărilor în parcurile şi grădinile publice;
• protecţia de stat a rezervaţiilor naturale şi implimentarea unui program de lărgire a teritoriului împădirit al ţării.

Aceste şi alte măsuri pot fi efectuate cu responsabilitate şi eficienţă doar în urma întăririi parteneriatului transfrontalier cu instituţiile similare din alte ţări, în scopul monitorizării stadiului de implementare a proiectelor de mediu şi optimizarea înfăptuirii lor.

Oameni educaţi pentru o societate civilizată

Partidul European înţelege rolul învăţământului, ştiinţei şi culturii în dezvoltarea unei societăţi durabile democratice cu standarde înalte de viaţă. Persoanelor care activează în aceste domenii le revine un rol important în asimilarea valorilor europene şi în apropierea integrării europene a Republicii Moldova.

Partidul European este conştient că ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor impune nu numai transformarea liberală a economiei, ci şi schimbarea mentalităţilor prin reforma educaţională şi reforma sistemului academic din Republica Moldova. Sistemul învăţămîntului trebuie să fie protejat de legislaţie împotriva conjuncturii politice şi influenţei din partea oricăror organizaţii ideologice.

Partidul European porneşte de la premisa că sistemul de învăţămînt are un rol esenţial în crearea condiţiilor de dezvoltare a societăţii şi reprezintă un domeniu de interes public. Sistemul de învăţământ formează cetăţenii din punct de vedere profesional şi contribuie la integrarea lor în viaţa economică, socială şi politică a ţării.

Înţelegem că principalul scop al politicii în domeniul învăţământului este garantarea accesului egal la instruire pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de situaţie materială, apartenenţă socială sau etnică. Statul trebuie să asigure învăţământul mediu gratuit pentru toţi cetăţeniii. Statul va dezvolta învăţământul profesional tehnic în conformitate cu standardele europene şi care va răspunde necesităţilor economiei naţionale. Ne pronunţăm pentru un sistem de învăţământ de stat şi privat, la toate nivelele, care să permită accesul la instruire a fiecărei persoane în funcţie de capacităţile individuale. Statul are sarcina de a implementa normele europene în domeniul învăţământului.

Partidul European va adopta măsurile necesare pentru restabilirea statutului înalt al învăţătorilor şi profesorilor prin politica de salarizare motivantă şi aplicarea unui sistem de garanţii sociale. Se cere elaborate şi aplicat un program special de dezvoltare a sistemului de învăţământ în localităţile rurale care va include atragerea cadrelor didactice prin acordarea primei de instalare şi facilităţilor sociale.

Partidul European pledează pentru accesul minorităţilor etnice la învăţământ în limba maternă şi la studierea limbii de stat în vederea integrării lor în viaţa publică din Republica Moldova. Eliminarea corupţiei din sistemul de învăţăţământ în viziunea noastră constituie o condiţie fundamentală pentru creşterea calităţii procesului de studii. În vederea atingerii scopurilor enumerate Partidul European va promova creşterea alocaţiei pentru învăţământ de la bugetul statului.

Tineretului îi trebuie altoită încredere în potenţialul de dezvoltare economică a statului şi în şansa de afirmare politică şi profesională aici, în Republica Moldova. În acelaşi timp, trebuie să încurajăm şi să susţinem tinerii să participe la programele internaţionale care vizează schimbul de cunoştinţe şi experienţă, inclusive prin programme de burse, precum şi să folosim mai bine capacitatea acestora după realizarea programelor.

Ştiinţa - garantul unui progres stabil al societăţii

Indicatorul care arată maturitatea, prestanţa intelectuală şi potenţialul creativ al unui stat, al unei societăţi, este nivelul dezvoltării ştiinţei. O ţară cu o ştiinţă care progresează are toate garanţiile pentru un progres stabil în toate celelalte domenii. Răspândirea ştiinţei este de fapt o chestiune de viaţă şi de moarte pentru naţiunile destinate instituţiilor democratice.

În Republica Moldova, ştiinţa a falimentat din cauza lipsei de suport financiar real din partea statului. O bună parte dintre cei mai dotaţi savanţi şi tineri cercetători cu perspectivă au fost nevoiţi să plece în străinătate, unde li s-au oferit condiţii optime pentru valorificarea potenţialului intelectual de care dispuneau, dar deja în folosul unei alte comunităţi. "Exodul de creieri" nu pare să înceteze, odată ce tot mai mulţi tineri absolvenţi ai instituţiilor superioare de învăţământ preferă să părăsească ţara, decât să ducă un trai la limita sărăciei.

Necesitatea unei reforme cardinale în domeniul ştiinţei este arzătoare, deoarece orice amânare în acest sens este urmată de pierderi irecuperabile din capitalul tânăr şi intelectual al ţării. Partidul European consideră că activitatea ştiinţifică trebuie astfel organizată încât să stimuleze şi să sporească interesarea materială a cercetătorului în elaborarea unor soluţii viabile pentru problemele actuale şi de perspectivă ale economiei şi societăţii.

Ne pronunţăm pentru reorientarea ştiinţei spre activitatea de cercetare şi proiectare aplicată cu elemente de cercetare fundamentală - strategie care în viziunea noastră răspunde cel mai bine exigenţelor actuale. Trebuie deci să ne canalizăm eforturile spre dezvoltarea ştiinţelor aplicate, în primul rând, în domeniul elaborării tehnologiilor de conservare a energiei şi informaţionale, asigurării cu programe, ramurilor agricolă şi medicală ale ştiinţei.

De asemenea, se impune aplicarea unui nou sistem de remunerare a cercetătorilor ştiinţifici, sistem menit sa le asigure acestora un nivel de viaţă pe potriva valorii sociale reale a personalului ştiinţific. Este necesar de restructurat sistemul de organizare a ştiinţei, de trecut de la instituţiile ştiinţifice masive ce funcţionează permanent, la formarea colectivelor de creaţie pentru soluţionarea unor sarcini concrete în baza comenzii de stat sau comenzii companiilor particulare.

Această sarcina poate fi soluţionată doar prin aplicarea unui sistem naţional de cercetare-dezvoltare, capabil să valorifice la maximum potenţialul ştiinţific şi intelectual de care dispunem, susţinând astfel şi efortul general de reformare a societăţii noastre.

Cultura

În politica faţă de cultură, Partidul European este de părerea că o societate nu se ridică numai din punct de vedere economic, ci se ridică mai cu seamă din punct de vedere cultural. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt perene.

Partidul European porneşte de la premisa că dimensiunea culturală trebuie să devină o componentă prioritară, ca forţă de coeziune şi creativitate, a dezvoltării economice şi sociale a statului. Spre regret însă, am fost şi suntem încă martorii unui grav şi dramatic proces de deculturalizare a cetăţenilor Republicii Moldova. Instituţiile ce au menirea de a promova valorile culturale sunt lăsate în voia sorţii, investiţiile şi contribuţiile statului în acest domeniu fiind umilitoare, în raport cu ceea ce se practică la acest capitol în alte ţări.

Prin invocarea "tradiţionalelor" motive, deja devenite uzate, ale dificultăţilor tranziţiei, guvernanţii s-au dezis de a mai menţine flacăra culturii în republică, sfidând prin aceasta bunul simţ, meritul şi eforturile oamenilor care activează în sfera culturii, dar şi a cetăţenilor simpli, care au fost depărtaţi de la valorile civilizatorii unanim recunoscute.

Partidul European consideră că o politică culturală responsabilă înseamnă mai mult decât finanţarea unor activităţi culturale şi că cei care gestionează cultura în Republica Moldova trebuie să elimine sintagma "nu sunt bani", pentru că aceasta înseamnă lipsa de prioritate a acestui domeniu.

Statul trebuie să rămână principalul suport financiar al muzeelor, bibliotecilor, al teatrelor profesioniste, colectivelor teatrale, corale, de dans şi a altor colective de creaţie. Totodată e nevoie de lărgit sistemul de facilităţi fiscale şi de altă natură pentru reprezentanţii sectorului privat ce sponsorizează organizaţiile şi instituţiile culturale. Noi subliniem necesitatea de a elabora un mecanism special de finanţare a programelor şi proiectelor culturale pe bază de concurs, inclusiv prin sistemul de granturi personale.

În această perioadă dificilă de tranziţie, statului nu i se iartă dacă abandonează cultura. Statul este dator să realizeze următoarele:

• finanţarea de la bugetul de stat a unui program de investiţii pentru refacerea instituţiilor culturale;
• adoptarea unui sistem fiscal stimulativ pentru toate tipurile de activitate culturală;
• sprijinirea active a dezvoltării creaţiei artistice de amatori, inclusiv alocarea mijloacelor speciale pentru crearea şi sprijinirea caselor de creaţie pentru copii şi tineret;
• inventarierea tuturor monumentelor istorice, culturale şi naturale situate pe teritoriul Republicii Moldova, asigurarea propagandei largi a acestora prin sistemul de campanii turistice din ţară şi de peste hotare;
• reparaţia şi restaurarea monumentelor degradate, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii turistice (campinguri, gherete pentru vânzarea ilustratelor, bucletelor, suvenirelor) în locul de aflare a obiectivelor culturale şi istorice, repartizând o parte din mijloacele obţinute de la vânzări pentru întreţinerea lor;
• lărgirea accesului la programe şi proiecte culturale interne şi internţionale;
• susţinerea şi promovarea, în ţară şi în afara ei, a valorilor şi operelor celor mai reprezentative produse autohtone.

Partidul European înţelege cultura drept un cadru prielnic armonizării relaţiilor interumane, care poate asigura un climat favorabil conveţuirii sociale. Cultura în Republica Moldova trebuie să se debaraeze de imaginea de "cenuşăreasă" şi să obţină statutul de "regină", aptă de a se manifesta realmente şi de a promova valorile care o reprezintă.

Promovarea tinerilor

Partidul European consideră că una din cauzele întârzierii reformelor şi permanentizării crizei economice, sociale şi morale în Republica Moldova o constituie marginalizarea tinerilor din viaţa publică. Societatea noastră nu beneficiază de nivelul înalt de pregătire al tinerilor şi deschiderea lor pentru schimbările pe care trebuie să ni le asumăm. Considerăm că pentru însuşirea standardelor şi normelor moderne de civilizaţie la care tindem valorificarea disponibilităţii de efort a tinerilor este indispensabilă.

În condiţiile în care tinerii sunt dezavantajaţi de faptul că sunt îndepărtaţi de la resursele economice, politice şi administrative rolul principal în atragerea tinerilor în viaţa publică îi revine autorităţilor statului. Partidul European înţelege să stimuleze implicarea tinerilor prin crearea unui mediu economic, social şi politic concurenţial în care creşterea are la bază pregătirea profesională, ţinuta morală şi calitatea prestaţiei. Talentul autentic şi calităţile persoanelor pot fi manifestate în mod plenar doar în baza competiţiei corecte şi prin eliminarea sistemului clientelar de promovare.

Ca organizaţie formată în mod preponderent de tineri Partidul European consideră că tinerii pot avea speranţa unui viitor mai bun şi vor fi motivaţi numai de certitudinea că eforturile şi munca depusă vor găsi materializare în realizarea aşteptărilor şi atingerea dezideratului de a deveni oameni împliniţi. Tinerii trebuie promovaţi prin crearea accesului la adoptarea deciziilor de interes public general.

Pentru a asigura participarea tinerilor la viaţa economică, socială şi politică a statului Partidul European va adopta următoarele măsuri:

• elaborarea şi implementarea programelor de promovare a tinerilor pentru eliminarea cauzelor care determină tinerii să plece peste hotarele ţării în căutarea locurilor de muncă;
• dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale pentru tineri prin crearea unei reţele de centre de informare, consiliere şi orientare profesională pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
• creşterea numărului de burse pentru studii universitare şi aplicarea unui sistem de creditare garantată de stat pentru studii universitare;
• facilitarea şi egalizarea şanselor de acces la studii de diferite nivele a tinerilor dotaţi proveniţi din mediul rural, din familii cu dificultăţi, a copiilor fără părinţi, precum şi a celor cu dezabilităţi prin acordarea de burse, împrumuturi preferenţiale şi facilităţi;
• scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor prin aplicarea facilităţilor fiscale în beneficiul întreprinderilor care angajează tineri;
• acordarea de credite preferenţiale, crearea condiţiilor şi facilităţilor pentru a iniţia afaceri;
• stimularea tinerilor în vederea studiilor în străinătate, participării la programe culturale, ştiinţifice şi sociale în străinătate.

Rolul femeilor

Una din exigenţele aplicate în aprecierea nivelului de democratizare al societăţii o constituie implicarea femeilor în viaţa economică, socială şi politică. În Republica Moldova constatăm un grad de emancipare al femeilor foarte scăzut. Participarea lor la viaţa politică a statului are caracter formal şi în acest fel nu este garantată reprezentarea femeilor la adoptarea deciziilor de interes public general.

Numărul redus al femeilor de succes în diferite domenii, numărul lor redus în funcţiile de conducere reprezintă obstacol în aplicarea potenţialului creativ al femeilor în beneficiul interesului public. Rata şomajului în rândul femeilor mai ridicată decât cea cunoscută în rândul bărbaţilor conduce la instalarea unui dezechilibru social ce poate avea consecinţe grave pentru societate. Statutul femeii este diminuat din cauza mentalităţilor vetuste prezente în rândul unor categorii de populaţie, a raporturilor dezechilibrate în familie şi din cauza tratamentului inuman aplicat prin traficarea femeilor.

Considerăm că una din măsurile prioritare trebuie să fie garantarea egalităţii reale între genuri prin creşterea statutului femeilor în domeniul vieţii economice, politice şi sociale şi promovarea lor în funcţii înalte de decizie. Partidul European se pronunţă pentru o politică a participării cât mai active a femeilor la viaţa socială, economică şi politică. În acest sens, optăm pentru promovarea femeilor în funcţii înalte de decizie economică şi politică, combaterea somajului în rândul femeilor şi asigurarea veniturilor comparabile cu cele ale bărbaţilor. Statul va institui un mecanism de control adecvat în vederea asigurării remunerării egale pentru muncă egală a bărbaţilor şi femeilor de către întreprinderi, indiferent de forma de proprietate

Clasa de mijloc - un reper al societăţi democratice durabile

Partidul European consideră clasa de mijloc drept element esenţial al dezvoltării economice durabile şi stabilităţii sociale a statului. Clasa mijlocie din Republica Moldova este în formare şi autorităţilor publice le revine sarcina de a susţine eforturile de creştere a acestei categorii sociale.

Partidul European defineşte rolul clasei de mijloc reieşind din nivelul înalt de mobilitate socială al acesteia şi îi atribuie un rol important în demersul său de accelerare a dezvoltării economice a Republicii Moldova. Poziţia socială, capacitatea de autoidentificare, responsabilitatea civică, studiile de calitate înaltă şi nivelul de pregătire profesională trebuie să reprezinte elementele principale în conturarea prestaţiei clasei de mijloc şi a accesului la această categorie socială.

Clasa mijlocie poate fi creată şi cimentată pe două căi inseparabile: creşterea nivelului instruirii şi creşterea nivelului bunăstării materiale. Pentru a asigura condiţiile adecvate pentru dezvoltarea clasei de mijloc în Republica Moldova, Partidul European consideră necesare următoarele măsuri:

• implementarea cadrului legal pentru stimularea micului business;
• implementarea programelor în vederea creşterii numărului de întreprinderi prin implicarea şomerilor, femeilor şi tinerilor;
• implementarea programelor de instruire şi de pregătire profesională pentru antreprenori, manageri, specialişti din zona rurală, reprofilarea forţei de muncă;
• restructurarea sistemului de învăţământ mediu şi superior conform standardelor europene şi antrenarea a unui număr cât mai mare de personae în procesul de instruire;
• sprijinirea centrelor de cercetare şi dezvoltare;
• dezvoltarea întreprinderilor de producere a mărfurilor prin aplicarea tehnologiilor cu un conţinut intelectual înalt;
• crearea unui sistem educaţie ce va forma la fiecare persoană deprinderi de a învăţa, de a interpreta informaţiile şi de a folosi cunoştinţele în soluţionarea problemelor;
• atragerea şi stimularea investiţiilor în sectorul privat şi în cel educaţional etc.

O caracteristică specifică pentru reprezentanţii clasei de mijloc a societăţii e că la ei e pronunţată tendinţa/strategia dezvoltării continue (economic, spiritual, intelectual etc.). Anume această mentalitate progresistă face clasa mijlocie să devină importantă şi chiar decisivă în procesul de democratizare şi dezvoltare a statului.

Partidul European consideră că realizarea programului propus reprezintă calea pentru depăşirea crizei permanentizate, pentru creşterea bunăstării cetăţenilor, pentru dezvoltarea durablilă democratică şi apropierea dezideratului de integrare europeană.

Partidul European este o formaţiune politică realistă şi responsabilă, care conştientizează în deplină măsură dificultăţile de ordin economic, social şi politic prin care trece Republica Moldova. O reformare şi o relansare spectaculoasă în aceste domenii nu poate fi efectuată în grabă - e nevoie de timp, de răbdare şi de eforturi continui considerabile.

Dar ceea ce ne propunem să înfăptuim este absolut realizabil. Pas cu pas, vom obţine rezultatele scontate. Pas cu pas, vom înainta spre Europa, spre bunăstarea statului, spre binele fiecărui cetăţean.

Asta ne propunem şi asta vom face.