Programul

Principii fundamentale

27 august 1991 v-a intra în istoria omenirii ca data apariţiei statului Republica Moldova pe harta lumii. A început trecerea de la sistemul bazat pe monopolul unei singure ideologii şi a unei economii administrative de comandă la o societate democratică deschisă, la principiile economiei de piaţă.

Republica Moldova a ales calea construirii unui stat de drept, democratic, cu economie de piaţă orientată spre aspectele sociale. Au fost formate organe democratice de conducere a statului, a fost adoptată Constituţia şi elaborată baza legislativă pentru funcţionarea unui stat independent, au fost puse în funcţiune mecanismele economiei de piaţă.

Republica Moldova a devenit membru al mai multor organisme politice, economice, legislative şi culturale internaţionale.

Aceste transformări n-au fost însoţite de creşterea bunăstării poporului, de creşterea economică, de lărgirea protecţiei sociale a cetăţenilor.

Cu toate aceste realizări, în primii ani de independenţă a statului nostru au devenit caracteristice scăderea permanentă a producţiei, sporirea nivelului sărăciei, scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii, creşterea criminalităţii organizate etc. Toate acestea sînt consecinţa acţiunii unui şir de factori atît obiectivi, cît şi subiectivi, principalii fiind:

• liberalizarea preţurilor, creşterea bruscă a inflaţiei a condus la pierderea economiilor băneşti ale populaţiei ce a lovit deosebit de dureros în oamenii de vîrsta a treia;
• privatizarea întreprinderilor s-a efectuat şi se efectuează fără restructurarea sferei sociale;
• declararea ataşamentului pentru reformele de piaţă nu au fost urmată de acţiuni ferme în vederea înfăptuirii lor din partea conducerii republicii. Pînă în prezent majoritatea populaţiei nu dispune de proprietate şi acte privind dreptul de proprietar asupra pămîntului;
• business-ul mic şi mijlociu nu beneficiază de un sprijin real;
• procesul firesc de renaştere naţională şi culturală a generat într-o neînţelegere din partea unei părţi de populaţie, ce a dat dovadă de un conservatism politic;
• ca consecinţă a apărut conflictul armat de la Nistru, ţara s-a pomenit divizată teritorial şi economic.

Conştientizînd cauzele reale ale situaţiei critice în care se află Republica Moldova, PDPM are scopul instaurării în Republica Moldova a unui stat de drept, democratic, dezvoltat economic, unde vor fi garantate şi ocrotite drepturile omului la viaţă decentă, bazîndu-se pe o politică liberală contemporană, unde demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Consolidarea statalităţii Republicii Moldova

PDPM va contribui la dezvoltarea permanentă a statalităţii Republicii Moldova, consolidarea societăţii în jurul ideii independenţei şi suveranităţii. PDPM susţine principiul constituţional cu privire la neutralitatea permanentă a Moldovei orientat la caracterul deschis în relaţiile cu statele vecine.

Republica Moldova trebuie să devină cu adevărat un stat democratic, unitar, cu o putere de stat descentralizată, un stat al bunăstării, stat modern, care ar corespunde cerinţelor contemporane în domeniul democraţiei şi asigurării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale, divizării corecte a puterilor, transparenţei procedurilor şi mecanismelor aflate sub controlul cetăţenilor, capabil să asigure elaborarea şi realizarea cursului just în domeniul politicii economice, relaţiilor internaţionale, care să corespundă spiritului timpului vieţii contemporane şi intereselor majorităţii, să asigure sporirea nivelului şi a calităţii vieţii populaţiei, stabilitatea politică, încrederea cetăţenilor în ziua de mîine.

Statul trebuie să asigure egalitatea tuturor persoanelor în faţa legii, în care se traduc în viaţă cele mai remarcabile realizări ale civilizaţiei în domeniul aplicării dreptului în procesul judiciar inclusiv implementarea şi dezvoltarea instituţiei de juraţi.

Pentru a atinge aceste scopuri PDPM îşi asumă obligaţia de:

• restabilire a controlul statului asupra întregului teritoriu al ţării;
• soluţionare a problemei transnistrene exclusiv pe cale paşnică;
• reedificare a administraţiei de stat şi locală;
• creare a unui sistem judiciar independent şi efectiv;
• afirmare a principiilor responsabilităţii şi solidarităţii civice ale patriotismului constituţional;
• combatere a corupţiei şi criminalităţii inclusiv a crimei organizate;
• creare a sistemului modern de administrare publică locală, afirmare a principiilor stabilităţii constituţionale, divizării consecutive a puterilor.

Dezvoltarea economică

PDPM militează pentru crearea unui mediu favorabil întru manifestarea iniţiativei private, promovarea rapidă, coerentă a reformelor economice de trecere la economia de piaţă.

Pornind de la faptul că realizarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor poate fi asigurată pe deplin numai prin existenţa unei economii, care se dezvoltă în mod stabil şi are la bază mecanismul de dirijare caracteristice pieţei, PDPM are intenţia de înfăptuire a următoarelor angajamente:

• a racorda politica financiar-creditară la interesele sectorului real al economiei;
• a stimula includerea capitalului bancar nemijlocit în sfera de producţie;
• a crea baza legislativă şi normativă pentru dezvoltarea grupurilor financiar-industriale şi a holdingurilor cu participarea directă a capitalului bancar;
• consolidarea poziţiilor exportatorilor locali, a lega mai strîns cursul leului moldovenesc de procesele inflaţioniste, precum şi de cursul valutei ţărilor care sînt parteneri comerciali ai republicii;
• restructurarea sistemului bugetar pentru acordarea unei independenţe financiare mai largi şi mai multă responsabilitate unităţilor teritorial-administrative ale republicii;
• prevederea unui sistem de înlesniri fiscale pentru agenţii economici, care investesc beneficiile în dezvoltarea de lungă durată a producţiei;
• determinarea priorităţilor politicii industriale a statului;
• elaborarea unui program de stat al dezvoltării industriale a statului;
• intensificarea rolului şi responsabilităţii reprezentanţilor de stat în societăţile pe acţiuni în care statul are o parte de acţiuni;
• încheierea autentificării legale a drepturilor de proprietate asupra pămîntului;
• înfăptuirea unei restructurări complexe a colhozurilor, sovhozurilor şi societăţilor pe acţiuni analoage lor cu scopul creării la sate a unor noi agenţi economici;
• crearea unei baze juridice şi organizatorice pentru dezvoltarea asociaţiilor de creditare ţărăneşti;
• crearea unei infrastructuri care ar asigura funcţionarea reală a pieţei pămîntului;
• stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru prelucrarea producţiei agricole;
• considerarea susţinerii business-ului mic şi mijlociu drept una din priorităţile politicii economice ale statului şi adoptarea la nivel de Parlament a unui program de stat special pentru stimularea şi sprijinirea business-ului mic şi mijlociu;
• intensificarea susţinerii financiare a business-ului mic şi mijlociu prin acordarea de credite fiscale, repartizarea unei părţi din mijloacele obţinute de la privatizare, de la creditele străine şi de la ajutorul tehnic acordat de ţările donatoare;
• crearea infrastructurii inovaţionale pentru business-ul mic şi mijlociu.

Politica socială

PDPM consideră inoportun:

• lărgirea reţelei de instituţii de învăţămînt de stat şi particulare pentru perfecţionarea şi recalificarea lucrătorilor disponibilizaţi în procesul restructurării întreprinderilor;
• revederea întregului sistem de înlesniri şi privilegii, atribuirea acestora a unui caracter concret, orientat la susţinerea acelora care au cu adevărat nevoie de ajutor;
• adoptarea unui program de stat de construcţie a locuinţelor pentru cetăţenii puţin asiguraţi;
• acordarea cetăţenilor a dreptului de a hotărî de sine stătător timpul ieşirii la pensie în limitele de vîrstă stabilite de lege;
• crearea unui fond special al ocrotirii sănătăţii pentru compensarea cheltuielilor pentru medicamente şi asistenţă medicală pensionarilor, invalizilor şi bolnavilor cronici din contul unei părţi a mijloacelor obţinute de la accizele la producţia de tutun şi cea de băuturi alcoolice, de la ajutorul umanitar şi donaţiile agenţilor economici şi ale cetăţenilor;
• stabilirea la nivel legislativ a minimului serviciilor medicale gratuite ce urmează să fie acordate populaţiei;
• trecerea treptată la medicina de asigurare.

Politica spirituală

• ridicarea prestigiului şi rolului intelectualităţii prin consolidarea bazei tehnico-materiale a învăţămîntului şi ştiinţei, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi asigurării materiale ale lucrătorilor din sfera ştiinţei, culturii, deservirii medicale şi învăţămîntului;
• crearea pe lîngă organele administrării publice locale a unor fonduri speciale pentru susţinerea financiară a studenţilor care sînt trimişi la învăţătură de către aceste organe;
• introducerea unui sistem de burse nominale pentru studenţii care reprezintă ţara la concursuri ştiinţifice şi culturale internaţionale şi la competiţii sportive.

Politica externă

Priorităţile strategice principale ale politicii externe a Republicii Moldova sînt:

• înfăptuirea unei politici echilibrate de stabilire a relaţiilor fructuoase reciproc avantajoase şi pe bază de egalitate în drepturi cu toate ţările şi organizaţiile internaţionale, inclusiv CSI, UE, Consiliul Europei, ş.a.;
• păstrarea principiului constituţional de neutralitate permanentă, de neaderare la blocuri şi organizaţii militar-politice;
• activizarea participării Republicii Moldova în organismele internaţionale în scopul rezolvării, în primul rînd, a sarcinilor economice;
• aducerea legislaţiei ţării în conformitate cu convenţiile, înţelegerile multilaterale şi bilaterale ratificate;
• crearea regimului de comerţ liber în zonele de frontieră cu România şi Ucraina;
• protejarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare;
• integrarea treptată a Republicii Moldova în structurile europene.

Programul / Organele de conducere / Participarea la alegeri