Programul (adoptat la Congresul al IV-lea al PDAM din iunie 1997)

I. Principii generale

PDAM e un partid al centralismului politic; el se pronunţă:

• pentru reformarea societăţii şi progres social, dar fără perturbări revoluţionare şi şocuri social-economice;
• pentru liberalizarea vieţii economice şi sociale, dar cu garanţii că nu vor fi admise dezordinea şi anarhia;
• pentru reînnoirea spirituală a societăţii, dar împotriva negării tendinţelor sănătoase ale zilei de ieri;
• pentru principialitate în chestiunile ideologice şi consecvenţă în lupta politică, dar fără manifes-tarea intoleranţei faţă de un alt mod de gîndire şi fără agresivitate faţă de oponenţi.

PDAM este un partid al ţăranilor, al lucrătorilor de la întreprinderile şi instituţiile complexului agro-industrial, al intelectualităţii de la sate şi oraşe.

Temelia ideologiei lui o constituie valorile spirituale şi orientările conceptuale ale oamenilor ocupaţi cu munca la ţară: realismul şi bunul simţ ale lor în acti-vi-tatea practică, responsabilitatea şi cumpătarea raţională treptată în reformarea modului de trai, atitudinea lor grijulie faţă de tradiţiile culturale ale poporului, stima lor faţă de omul muncii productive, tendinţa lor spre organizarea traiului în conformitate cu principiile legalităţii, echităţii sociale.

PDAM este un partid care apără, în primul rînd, interesele omului muncii din agricultură. Totodată, este evident că principiile şi valorile reflectate în platforma lui politică au rădăcini istorice adînci în con-ştiinţa cetăţenilor Moldovei şi, prin caracterul lor, sînt ale întregii naţiuni. De aceea, PDAM apreciază programul său politic ca bază ideologică a integrării spirituale a tuturor cetăţenilor republicii, indiferent de apartenenţa lor etnică, preferinţele lor confesionale, opţiunea lor profesională, locul lor de trai.

II. Perspectivele dezvoltării Moldovei în calitate de stat suveran şi independent

În ultimii ani republica şi-a consolidat în mod esenţial autoritatea sa în lume. Moldova a devenit membru cu drepturi depline al ONU, Consiliului Europei, CSI, al altor organizaţii internaţionale, ceea ce s-a manifestat ca un important factor al consolidării suveranităţii ei. În prezent, rolul primordial în asigurarea independenţei republicii îl capătă rezolvarea problemelor privind securitatea energetică, financiară, alimentară a ţării, precum şi consolidarea independenţei ei spirituale şi dezvoltarea culturii originale a poporului multinaţional al Moldovei.

Procesele reformării social-economice şi politice, ce au avut loc în republică în ultimii ani, au purtat în mare măsură un caracter contradictoriu şi au dat rezultate departe de a fi univoce. Consecinţele refor-mării radicale a vieţii sociale s-au lăsat ca o grea povară pe umerii celei mai mari părţi a populaţiei. Moder-nizarea ţării în ansamblu s-a dovedit a fi un lucru cu mult mai complicat şi mai greu decît se presupunea la început.

Astăzi este evident că în procesul promovării reformelor noi toţi ne-am pomenit într-o mare măsură ostatici ai evenimentelor iniţiate de destrămarea Uniunii Sovietice şi ai politicii extremiste, pe care au promovat-o forţele radical-naţionale din Moldova în perioada primilor ei paşi pe calea dezvoltării independente. În strategia generală a reformelor au avut loc greşeli, consecinţe negative serioase, care nu s-a reuşit să fie lichidate pe deplin pînă în prezent:

1. Ideea simplificată despre rolul statului în societatea democratică contemporană. Una din conse-cin-ţele acesteia - caracterul haotic al proceselor de liberalizare a economiei, ce s-au desfăşurat în Moldova, şi ca rezultat - numărul mic de întreprinderi viabile, destabilizarea vieţii economice, scăderea producţiei, înrăută-ţirea situaţiei materiale a oamenilor.
2. Caracterul necreator al împrumutărilor unor anumite concepţii social-economice şi al organizării constituţional-juridice a vieţii sociale din Occident şi, totodată, atitudinea dispreţuitoare faţă de propria experienţă pozitivă. Ca rezultat - eficienţa scăzută a multor forme şi mecanisme nou-introduse, precum şi tendinţa spre formalismul juridic, care se întrevede clar astăzi.
3. Lipsa unei viziuni clare în răspunsul la întrebarea: "Ce fel de societate construim?". Această împrejurare a condus la o dezorientare a conştiinţei oamenilor, a dat naştere nihilismului juridic, a slăbit obstacolele morale din calea creşterii acţiunilor nelegitime, în particular a corupţiei.
4. Greşelile din sfera transformărilor social-economice, şi ca urmare - înrăutăţirea totală a stării materiale a păturilor largi ale populaţiei, intensificarea bruscă a divizării oamenilor conform nivelului veniturilor lor.
5. Lipsa unei principialităţi şi consecutivităţi cuvenite în politica naţional-culturală, menţinerea premiselor de delimitare a oamenilor conform principiului etnic, ceea ce s-a manifestat ca o serioasă cauză a conflictelor, creşterii încordării în societate, a slăbit potenţialul spiritual al poporului Moldovei.

Partidul Democrat-Agrar, unind în jurul său forţele patriotice ale societăţii, a reuşit să atenueze conse-cin-ţele negative ale strategiei nechibzuite a reformării, adoptarea Constituţiei Republicii, consoli-da-rea pozi-ţiilor Moldovei pe arena internaţională, soluţionarea problemei găgăuze, activitatea cu succes în vede-rea normalizării relaţiilor cu Transnistria, paşii productivi pe calea creării bazei legislative de drept a dezvoltării civilizate a economiei de piaţă - toate acestea au contribuit la obţinerea stabilităţii sociale.

Perspectivele dezvoltării Moldovei în calitate de stat independent sînt determinate astăzi de succe-sul acţiunilor pe următoarele direcţii:

1. Ridicarea rolului statului în sprijinirea legalităţii şi facerea ordinii în societate, în crearea condi-ţii-lor pentru dezvoltarea unor forme de valoare reală ale relaţiilor de piaţă, libere ale metodelor civili-za-te de autoafirmare a omului în toate sferele activităţii sociale vitale, în consolidarea şi dezvoltarea princi-pii-lor dezvoltării democratice, reflectate în Constituţia Republicii Moldova.
2. Luarea în considerare pe toate liniile a intereselor şi cerinţelor păturilor largi ale populaţiei la planificarea şi realizarea transformărilor sociale, întîi de toate în sfera reformelor economice.
3. Concretizarea pe baza luării în considerare a experienţei istorice a poporului Moldovei şi a realizărilor civilizaţiei occidentale contemporane a modelului de stat democratic, cel mai acceptabil pentru ţara noastră.
4. Atenţia prioritară acordată complexului agroindustrial al republicii, ridicarea eficienţei căruia trebuie să fie apreciată în calitate de factor hotărîtor al depăşirii stării de criză a economiei în ansamblu.
5. Consolidarea ordinii de drept, combaterea corupţiei. Activitatea în această direcţie trebuie să fie apreciată ca o sarcină naţională de importanţă primordială.
6. Activizarea proceselor legate de formarea "capitalului uman". Eforturile societăţii urmează să fie concentrate asupra problemei privind dezvoltarea multilaterală a omului, ridicarea nivelului profe-sio-nal, de cultură juridică şi politică, precum şi prevenirii "scurgerii" oamenilor talentaţi şi gînditori din republică.
7. Crearea condiţiilor pentru transformarea pluralismului etnocultural într-un factor al consolidării cetăţenilor Moldovei.

III. Pentru prosperarea socială, spirituală şi materială a poporului Moldovei

Scopul nostru este bunăstarea socială şi spirituală, Îndestularea materială, condiţiile de valoare reală pentru autorealizarea civică, naţional-culturală şi profesională a fiecărui om.

Valorile noastre principale sînt demnitatea umană, democraţia politică, economică şi socială, socie-ta-tea civică.

Atingerea scopului arătat şi afirmarea în viaţă a valorilor indicate necesită rezolvarea următoarelor sarcini:

1. Consolidarea statalităţii, integrităţii teritoriale a Moldovei:

Pentru aceasta este necesar:

• să intensificăm activitatea politică externă în vederea consolidării în continuare a poziţiilor republicii pe arena internaţională, pe baza respectării neabătute a normelor dreptului internaţional şi a principiului neutralităţii permanente a Moldovei, consfinţit în mod constituţional; sprijinindu-ne pe tradiţiile istorice ale legăturilor politice, economice şi culturale ale Moldovei cu alte state, să asigurăm ridicarea rolului lor în soluţionarea problemelor ţărilor din regiunea Mării Negre;
• să perfecţionăm activitatea mecanismelor determinate de Constituţie de interacţiune a princi-palelor ramificării ale puterii de stat a Moldovei: legislativă, executivă şi judiciară;
• să contribuim la consolidarea independenţei spirituale a poporului Moldovei; dezvoltarea şi consolidarea, originalitatea lui social-culturală în procesul dialogului creator sincer cu alte popoare şi culturii;
• rezolvarea problemei privind Transnistria în cadrul Memorandumului semnat de părţi, pe baze democratice, reciproc acceptabile;
• ridicarea rolului statului în determinarea şi realizarea măsurilor administrative, juridice şi jude-cătoreşti, orientate spre statornicia şi dezvoltarea în Moldova a unei economii de piaţă civilizate;
• efectuarea reformei radicale a organelor administrării de stat în conformitate cu sarcina privind crearea unui stat democratic de orientare socială; asigurarea condiţiilor necesare pentru antrenarea în serviciul de înaltă calificare.

2. Asigurarea ordinii de drept, legalităţii, lichidarea corupţiei:

• să elaborăm un program naţional de luptă împotriva celor care încalcă legea, să contribuim activ la realizarea lui;
• să efectuăm în republică inventarierea proprietăţii;
• să stabilim în cadrul prevăzut de lege un control eficient asupra proceselor financiare şi econo-mice din ţară;
• să asigurăm, prin intermediul sistemului de declaraţii prevăzut de lege, controlul şi publicitatea stării financiar-economice a persoanelor oficiale şi a membrilor familiilor lor;
• la nivel legislativ, să obţinem ca să fie mai drastice sancţiunile pentru încălcarea disciplinei finan-ciare, pentru infracţiunile legate de executarea funcţiilor de serviciu;
• să perfecţionăm condiţiile activităţii sistemului judiciar, a organelor de drept, a organizaţiilor şi instituţiilor ce rezolvă sarcini privind controlul şi securitatea naţională; să ridicăm gradul de răspun-dere a organelor nominalizate pentru rezultatele activităţii lor;
• să dezvoltăm colaborarea organelor şi serviciilor de drept ale Moldovei cu organizaţiile inter-na-ţionale de profil corespunzător;
• să elaborăm (inclusiv la nivel legislativ) măsuri pentru antrenarea maselor largi ale populaţiei la controlul asupra respectării legalităţii şi ordinii de drept la întreprinderi, organizaţii şi instituţii, precum şi la locul de trai al cetăţenilor;
• să desfăşurăm o muncă educativă, de culturalizare şi de propagandă în vederea formării la nive-lul conştiinţei sociale a unei atitudini de neîmpăcat faţă de cei care încalcă legalitatea şi ordinea publică.

3. Consolidarea păcii civice şi concilierii în ţară:

• depăşirea tratării în mod simplist a trecutului Moldovei, actualizarea la locuitorii Moldovei a sentimentului comunităţii destinului lor istoric şi a sentimentului responsabilităţii pentru viitorul ţării;
• crearea şi realizarea premiselor pentru armonizarea intereselor economice, proprii diferitelor gru-puri ale populaţiei;
• asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea liberă a culturilor etnice, ai căror reprezentanţi sînt cetăţenii Moldovei, şi în acelaşi timp - pentru intensificarea interacţiunii şi apropierii acestor culturii;
• organizarea instruirii şi educaţiei tinerei generaţii în conformitate cu principiile interculturis-mu-lui;
• promovarea unei politici lingvistice echilibrate, crearea condiţiilor necesare pentru ridicarea esen-ţială a nivelului de învăţare a limbii moldoveneşti, păstrarea şi dezvoltarea limbilor rusă, ucraineană, bul-gară, găgăuză şi a altor limbi, excluderea posibilităţii de lezare a drepturilor omului conform princi-piului lingvistic;
• crearea condiţiilor pentru consolidarea concilierii politice în societate, slăbirea nivelului de con-frun-tare a partidelor, pe contul obţinerii în societate a consensului în problemele cardinale; contribuţia la consolidarea poziţiilor centralismului politic;
• efectuarea muncii de culturalizare şi educaţie în vederea creării şi consolidării în conştiinţa oame-nilor a orientării spre parteneriatul social.

4. Accelerarea proceselor de devenire a statului de drept democratic, formarea societăţii civice:

• perfecţionarea, în temeiul principiilor şi ideilor cuprinse în Constituţia Republicii Moldova, a bazelor legislative - de drept ale organizării vieţii sociale în toate sferele ei: economică, financiară, administrativă - de conducere, socială, culturală;
• afirmarea în viaţa societăţii a principiilor democraţiei, supremaţiei legii, priorităţii principalelor drepturi şi libertăţi ale omului;
• consolidarea sistemului legislativ al Moldovei cu principiile şi normele acceptate în statele membre ale Consiliului Europei;
• asigurarea controlului public şi a publicităţii în activitatea organelor administrative de toate nive-lu-rile şi varietăţile, inclusiv a conducerii ministerelor de forţă;
• contribuţia la crearea şi dezvoltarea organizaţiilor şi structurilor publice, a căror activitate este îndreptată spre apărarea drepturilor şi libertăţilor omului;
• consolidarea principiilor democratice în viaţa socială pe calea decentralizării puterii de stat şi a sistemului de administrare;
• contribuţia la realizarea şi dezvoltarea dreptului cetăţenilor, proclamat de Constituţie, la libertate şi exprimarea publică a gîndurilor şi opiniilor lor;
• perfecţionarea sistemului electoral în scopul asigurării unei exprimări mai depline de către cetă-ţenii Moldovei a părerilor privind politica promovată de stat şi participarea lor reală la formarea şi realizarea acestei politici;
• munca de culturalizare şi educaţie, îndreptată spre ridicarea nivelului de cultură politică şi juri-dică, spre dezvoltarea conştiinţei civice.

5. Corectarea strategiei generale a reformei economice:

• traducerea consecventă în viaţă a principiului orientării sociale a reformelor economice;
• intensificarea funcţiilor de control şi reglementare ale statului în ce priveşte organizarea acti-vităţii financiare şi economice;
• restabilirea integrităţii economice a republicii;
• transformarea sistemului de organizaţii şi instituţii financiare şi economice ale ţării într-un complex funcţional unic şi de eficienţă înaltă;
• menţinerea stabilităţii macroeconomice ca bază pentru sporirea activităţii investiţionale, inclusiv antrenarea în economie a capitalului străin;
• susţinerea producătorului autohton: apărarea intereselor lui pe piaţa internă şi externă, crearea unor mecanisme care să asigure relaţii civilizate între producătorii de mărfuri şi agenţii economici care practică activitatea comercială şi de mediere;
• elaborarea şi realizarea unui program de lichidare a bazei economice, a "businessului tenebru" din ţară;
• sprijinirea prioritară de către stat a CAI;
• modernizarea industriei, sferei construcţiilor, sistemului de transport, sporirea cotei lor în econo-mia republicii;
• atingerea unui echilibru de interese între stat şi antreprenori, precum şi între grupele de antrepre-nori în sfera activităţii economice şi financiare.

6. Dezvoltarea prioritară a complexului agroindustrial al republicii:

În situaţia ce s-a creat, sprijinirea de către stat a complexului agroindustrial constituie cel mai impor-tant element al strategiei generate de depăşire a situaţiei de criză din economia Moldovei în ansamblu.

Este necesar:

• să asigurăm o dezvoltare cu devansare a infrastructurii de piaţă, care include crearea unor fonduri spe-ciale de susţinere financiară, de asigurare şi creditare centralizată a celor care fabrică producţie agricolă;
• să elaborăm mecanisme şi să obţinem asigurarea organizatorică a funcţionării unei pieţe civilizate a pământului, care să garanteze apărarea intereselor şi drepturilor ţăranului-proprietar şi utilizarea pro-duc-tivă a resurselor funciare ale republicii;
• să activizăm procesul de negocieri cu organizaţiile financiare internaţionale cu privire la acor-darea Moldovei a unor credite investiţionale pe termen lung şi cu destinaţie specială pentru dezvol-tarea CAI;
• să elaborăm mecanisme care să stimuleze dezvoltarea cooperării gospodăriilor ţărăneşti, ridicarea nivelului de producţie-marfă a lor; introducerea tehnologiilor progresiste de producţie agricolă; să exa-mi-năm la nivel conceptual chestiunea cu privire la mărimea optimală a gospodăriilor ţărăneşti;
• la nivelul activităţii economice externe să intensificăm activitatea în vederea asigurării producţiei autohtone cu pieţe de desfacere, sprijinirii competitivităţii ei;
• să acordăm o atenţie deosebită îmbunătăţirii condiţiilor sociale şi de trai ale vieţii în localităţile săteşti.

7. Intensificarea protecţiei sociale a cetăţenilor:

• să dăm definiri legislative de drept clare problemei minimumului de existenţă al cetăţenilor, să stabilim gradul de responsabilitate a statului pentru sprijinirea acestui minimum;
• să întreprindem măsuri eficiente pentru neadmiterea în procesul de transformări social-economice a unor acţiuni, care să conducă la reducerea în continuare a nivelului vieţii materiale a păturilor puţin asigurate ale populaţiei;
• să efectuăm o reformă radicală a sistemelor de asigurare cu pensii şi de asigurare socială în scopul de a spori gradul de protecţie a pensionarilor, invalizilor, a familiilor cu mulţi copii, să contribuim la crearea unui sistem de fonduri nestatale pentru pensii;
• să asigurăm un nivel garantat minim al serviciilor medicale, precum prezentarea de înlesniri so-ciale pentru susţinerea păturilor celor mai nevoiaşe ale populaţiei; să accelerăm procesul de formare a medicinii asigurate; să creăm condiţiile economice, juridice şi organizatorice pentru ridicarea calităţii asistenţei medicale a populaţiei;
• să concordăm starea protecţiei ecologice a cetăţenilor şi a avuţiei naţionale a Moldovei în ansam-blu cu standardele internaţionale;
• să elaborăm şi să realizăm un program de antrenare a populaţiei în cîmpul muncii, care să includă măsuri în vederea creării unor noi locuri de muncă, inclusiv din contul mijloacelor Bugetului de Stat; să asigurăm stimularea întreprinderilor industriale, care îşi creează filiale în localităţile săteşti; să per-fec-ţionăm sistemul de pregătire a cadrelor, ţinînd cont de schimbările structurale ce au loc în economie;
• să contribuim la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale femeilor, mai ales în localităţile săteşti, intensificarea ocrotirii mamei şi copilului, garantarea sigură a apărării drepturilor copilului;
• să asigurăm susţinerea activă a tineretului, accesul egal la învăţătură şi valorile culturale al tuturor tinerilor, independent de nivelul asigurării materiale a familiei şi de locul de trai;
• să obţinem asigurarea de valoare reală a drepturilor cetăţenilor la activitatea de odihnă bogată în conţinut, la practicarea sportului, activităţii de cultură fizică; să sprijinim dezvoltarea în republică a sportului de performanţe supreme, inclusiv olimpice.

8. Reînnoirea spirituală a societăţii:

• consolidarea poporului Moldovei la afirmarea lui la nivelul internaţional în calitate de comunitate politică şi spirituală;
• contribuirea la formarea la cetăţenii ţării a sentimentului de patriotism constituţional, a atitudinii lor faţă de principiile democraţiei, legii supreme, libertăţii şi egalităţii ca faţă de valorile supreme;
• contribuirea la desfăşurarea potenţialului moral şi cultural al poporului, la renaşterea şi conso-li-darea tradiţiilor lui culturale;
• întreprinderea de măsuri pentru însănătoşirea climatului moral-psihologic din societate, depăşirea înstrăinării şi neîncrederii reciproce a cetăţenilor;
• renunţarea la acţiunile agresive ca mijloc de soluţionare a problemelor economice, politice, internaţionale, teritoriale şi altor probleme;
• depolitizarea vieţii sociale în sfera învăţămîntului, ştiinţei, creaţiei artistice;
• asigurarea unor garanţii de respectare neabătută a principiului libertăţii conştiinţei;
• întreprinderea de măsuri pentru ridicarea în societate a prestigiului muncii productive, social utile şi al atitudinii de neîmpăcat faţă de cei care încalcă legile, faţă de atentatele la principalele drepturi şi libertăţi ale omului.

9. Dezvoltarea ştiinţei, culturii, învăţămîntului, activităţii artistice:

• să efectuăm reformarea structurală a sistemului instituţiilor de cercetări ştiinţifice din republică, corectînd, totodată, tematica lor, în scopul optimizării utilizării mijloacelor alocate sferei date, precum şi pentru concordarea problematicii cercetărilor cu sarcinile care stau în faţa ţării;
• să elaborăm şi să realizăm mecanisme de finanţare mixtă (de stat-particular) stabilă a instituţiilor de ştiinţă şi cultură, precum al unui sistem de sprijinire cu adresă a celor mai vestiţi savanţi, interpreţi, oameni de artă ş.a.m.d.;
• să punem în concordanţă cu necesităţile reale ale ţării numărul de absolvenţi, precum şi al nomen-cla-turii de profesii în care sînt pregătiţi specialiştii în cadrul instituţiilor de învăţămînt mediu şi superior;
• să efectuăm pe etape concordarea volumelor normative ale sarcinii de învăţămînt a lectorilor de la instituţiile de învăţămînt superior cu indicatorii acceptaţi în ţările europene;
• să creăm condiţii materiale şi organizatorice pentru ridicarea nivelului muncii ştiinţifice şi meto-dice a lectorilor din instituţiile de învăţămînt superior;
• să modernizăm învăţămîntul umanist din republică, apropiind conţinutul lui de standardele ce există în statele democratice contemporane;
• să ridicăm rolul tineretului studios în organizarea activităţii de instruire şi educaţie, în rezolvarea chestiunilor vieţii interne a instituţiilor de învăţămînt.

IV. Atitudinea PDAM faţă de alte partide şi mişcări social-politice, formaţiuni şi organizaţii

• să ne dăm concursul la activitatea organizaţiilor şi instituţiilor în vederea apărării drepturilor omului, menţinerii ordinii publice şi legalităţii, protecţiei sociale a populaţiei, soluţionării problemelor ecologice, precum şi organizaţiilor de binefacere;
• să interacţionăm activ cu partidele şi mişcările social-politice cu orientare de stînga şi de centru, ale căror poziţii sînt apropiate obiectivelor programatice ale PDAM;
• să stabilim relaţii, să ţinem consultaţii şi să ducem tratative cu partidele de opoziţie în problemele ce reprezintă interes reciproc;
• să sprijinim colaborarea cu organizaţiile publice ale căror scopuri şi activitate nu diferă de prin-cipiile programatice ale PDAM;
• să stabilim contacte, să întreţinem legături cu partidele politice de peste hotare ale căror platforme ideologice sînt apropiate de platforma PDAM, precum şi cu organizaţiile şi instituţiile internaţio-nale, de a căror competenţă ţin chestiunile ce prezintă interes pentru PDAM.

În cei cinci ani de existenţă a sa, Partidul Democrat-Agrar din Moldova a parcurs o cale compli-cată, nelipsită de contradicţii, dar, totodată, bogată în realizări.

PDAM a fost şi este un partid pentru care asigurarea bunăstării materiale a poporului Moldovei, crearea condiţiilor pentru progresul lui social şi spiritual rămîne să constituie sarcina principală, iar libertatea, democraţia, solidaritatea şi echitatea socială - valori netrecătoare.

Programul / Organele de conducere / Date statistice / Participarea la alegeri