Programul PCRM din 2001

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova este partidul clasei muncitoare, ţăranilor şi intelectualităţii. Partidul pledează pentru instaurarea socialismului în republică, avînd drept scop final edificarea comunismului. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova îşi fundamentează activitatea pe învăţătura marxist-leninistă, ţinînd cont însă de cursul actual al evoluţiei curentelor comuniste şi mişcării muncitoreşti, precum şi de situaţia politică şi social-economică din Moldova.

Principalele scopuri ale Partidului Comuniştilor sînt:

1. Socialismul în formele lui actuale, care corespund nivelului actual al forţelor de producţie, securităţii ecologice, caracterului problemelor cu care se confruntă societatea;
2. Puterea poporului, realizată prin soviete şi alte forme democratice de autoconducere a poporului;
3. Dreptatea, care presupune garantarea drepturilor la muncă şi remunerarea ei adecvată, la instruire şi asistenţă medicală gratuite, la spaţiu locativ decent, odihnă şi asigurare socială;
4. Echitatea, fundamentată pe lichidarea exploatării omului de către om, pe preeminenţa proprietăţii colective şi pe mijloacele de producţie;
5. Patriotismul şi internaţionalismul, prietenia şi frăţia popoarelor, respectarea tradiţiilor naţionale;
6. Responsabilitatea cetăţeanului în faţa societăţii şi societăţii în faţa cetăţeanului, unitatea drepturilor şi obligaţiilor omului.

I. Învăţămintele istoriei

Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a zdruncinat sistemul relaţiilor capitaliste. Pentru prima dată în istoria omenirii au fost înlăturaţi factorii care instigau exploatarea omului de către om, declarate drepturile oamenilor la muncă şi odihnă, la instruire şi asistenţă medicală gratuite, la spaţiu locativ şi la asistenţă socială.

În urma Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi revoluţiilor socialiste din unele state din Europa, Asia şi America s-a profilat clişeul dintre capitalism şi socialism. Deşi către sfîrşitul anilor '80 şi începutul anilor '90 socialismul a suferit o înfrîngere temporară, lupta celor două sisteme nu s-a încheiat, ci a trecut în altă fază de evoluţie.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea un grup de state capitaliste dezvoltate, folosind metodele de colonizare, exploatînd resursele materiale şi umane ale lumii a treia, a diseminat o varietate acută a contradicţiei dintre muncă şi capital pe toate continentele, a împrumutat şi ajustat la condiţiile proprii unele metode socialiste de gospodărire, izbutind astfel să salveze capitalismul. Natura capitalismului a rămas în fond neschimbată. Criza capitalismului continuă. Mai mult, el a dus lumea pe făgaşul altor contradicţii şi a provocat probleme globale: ecologice, demografice, etnosociale etc. În pofida reformării capitalismului esenţa sa rămîne aceeaşi - exploatarea braţelor ieftine de muncă. Aceasta conduce la stratificare socială şi la antagonism social, la dezvoltare eterogenă şi la exploatarea unor ţări de către altele. Un argument în acest sens ne serveşte tendinţa statelor occidentale de a supune economia moldovenească, de a se impune pe piaţa noastră şi de a intra în posesia proprietăţilor publice, de a impune contracte neechitabile, de a acorda credite cu condiţii sufocante şi umilitoare şi de a accentua dependenţa statului nostru faţă de creditorii externi.

În perioada sovietică în republică a fost ameliorată economia, îmbunătăţit învăţămîntul şi depăşită diferenţierea socială. Într-o perioadă foarte scurtă a fost reabilitată agricultura distrusă de război, s-a creat un potenţial industrial şi tehnico-ştiinţific avansat. Cote înalte în evoluţie a atins învăţămîntul, ştiinţa, cultura, medicina, asigurarea socială şi asigurarea materială decentă a populaţiei.

Totuşi atît în republică, cît şi în URSS, în general, în pofida realizărilor atinse în economie şi în viaţa social-politică, s-au ivit probleme a căror soluţionare impunea ameliorarea relaţiilor sociale. În anii '80 societatea sovietică a intrat pe făgaşul unei crize, determinată într-o anumită măsură de situaţia oarecum nefastă a PCUS. Perestroika gorbaciovistă, orientată spre reformarea sistemului, s-a dovedit a fi în fapt o rămăşiţă a socialismului.

URSS, nu însă fără eforturile Occidentului, a fost adus în situaţie de criză şi s-a dezmembrat în state independente care au accentuat şi mai mult această situaţie.

II. Caracteristica situaţiei actuale din republică

Situaţia actuală politică şi social-economică din Republica Moldova se caracterizează printr-o criză generală profundă care se manifestă în toate sferele: economie, structura de stat, politică, cultură etc. În urma privatizării principalelor mijloace de producţie, realizată împotriva voinţei poporului, baza economică a ţării a încetat de a mai fi socialistă. Introducerea forţată a relaţiilor de piaţă a dus la stratificarea societăţii în bogaţi şi săraci. Capitalizarea relaţiilor sociale acutizează contradicţiile sociale şi provoacă nemulţămirea maselor populare, a căror condiţii de viaţă se înrăutăţesc progresiv. Mai mult, nu funcţionează un număr impunător de întreprinderi, creşte numărul şomerilor, se delapidează şi se prejudiciază potenţialul republicii creat de mai multe generaţii şi se înrăutăţeşte situaţia agriculturii. Trebuie să amintim că a avut de suferit esenţial învăţămîntul, ştiinţa şi cultura. Oamenilor li se impun valori spirituale false, ideea unionismului, este stigmatizat trecutul, ceea ce duce la degradarea spirituală a societăţii, dar în special - a tineretului.

Poporul este lipsit de drepturile fundamentale sociale, economice şi politice.

Contravenţiile economice au depăşit toate celelalte tipuri de crime. Criminalizarea societăţii ameninţă securitatea cetăţenilor. În republică s-a instaurat în fapt dictatura capitalului care conspiră cu lumea interlopă.

Poporul este înlăturat de la conducerea şi controlul puterii de stat.

Cea mai mare parte a populaţiei republicii consideră că criza se datorează lichidării sistemului socialist şi imploziei URSS. Majoritatea oamenilor conştientizează că perspectivele dezvoltării izolate, fie dezvoltării în urma acordării creditelor de către Occident sînt destul de sumbre şi că menţinerea acestei situaţii ne va duce în pragul catastrofei naţionale.

III. Căile ieşirii din criză

Experienţa istorică şi realităţile prezente impun redefinirea căilor de dezvoltare socială. Rămînînd fidel principiilor socialismului, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova renegă dogmatismul, erorile teoretice şi practice, care au deturnat procesul de constituire a unei societăţi de tip nou în direcţie nedemocratică şi inumană.

Pentru depăşirea crizei actuale Partidul Comuniştilor recomandă parcurgerea consecventă a două etape. În cazul primei etape, comuniştii vor pleda pentru lichidarea consecinţelor reformelor, pentru stoparea privatizării ilicite a proprietăţii colective, reanimarea potenţialului economic şi tehnico-ştiinţific al ţării şi pentru revenirea la relaţiile sociale precedente în interesul îmbunătăţirii situaţiei materiale şi a nivelului de cultură al populaţiei.

PCRM va opta pentru repunerea în drepturi a proprietăţii colective asupra principalelor mijloace de producţie, chiar şi prin cumpărarea de către stat a acţiunilor întreprinderilor privatizate. Sectorul privat va continua însă să existe, mai ales, în sferele producţiei şi realizării produselor de larg consum şi serviciilor.

PCRM va asigura participarea activă a Moldovei în cadrul proceselor integraţioniste din spaţiul CSI şi european şi în cadrul structurilor economice internaţionale.

Partidul Comuniştilor va revigora puterea poporului şi va impune respectarea drepturilor principale social-economice ale clasei muncitoare.

În faza următoare de reanimare a socialismului se va asigura participarea directă a clasei muncitoare la conducerea statului. Se va trece spre ordinea socialistă de organizare a economiei orientată spre satisfacerea maximă a necesităţilor clasei muncitoare. În cadrul acestei etape se exclude exploatarea omului de către om.

Ieşirea din criză presupune o serie de măsuri urgente.

În viaţa politică:

• adoptarea unei legi electorale noi, democratice;
• înfăptuirea referendumului privind cele mai importante probleme sociale;
• participarea clasei muncitoare în organele reprezentative de putere, ceea ce va permite îmbinarea celor mai bune practici naţionale şi internaţionale de exercitare a puterii de către clasa muncitoare;
• restabilirea consensului social în baza renaşterii prieteniei seculare dintre popoare;
• eliminarea forţei în soluţionarea problemelor spinoase;
• crearea condiţiilor în vederea garantării principalelor drepturi şi libertăţi ale cetăţeanului.

• reglementarea de stat a dezvoltării ramurilor strategice ale economiei care trebuie să se bazeze pe relaţiile socialiste de producţie. În paralel se poate dezvolta iniţiativa particulară în industrie, agricultură, comerţ şi servicii;
• eradicarea corupţiei, atenuarea dependenţei ţării de creditorii externi, estomparea comercializării resurselor ţării şi emigrării potenţialului intelectual, atenuarea dependenţei Moldovei faţă de alte state;
• reformarea sistemului de impozitare şi elaborarea unor programe de susţinere a producătorilor locali de către stat, introducerea sistemului de privilegii pentru producătorii locali;
• reexaminarea legislaţiei funciare în conformitate cu care pămîntul va fi declarat principalul mijloc de producţie şi avuţie de stat, care însă se va acorda gospodăriilor de ţărani. Statul va oferi ţăranilor ajutorul necesar în vederea prelucrării pămîntului. Pămîntul nu poate fi obiect al vinderii-cumpărării şi se află în proprietate particulară;
• controlul de stat asupra activităţii băncilor comerciale, fondurilor şi a altor structuri financiar-creditare.

• lichidarea şomajului, restabilirea drepturilor la muncă, odihnă, asistenţă medicală gratuită şi la învăţămînt de toate nivelele;
• adoptarea şi implementarea actelor legislative, ce vor garanta asigurarea coşului minim de consum pentru toate păturile sociale, indexarea permanentă a salariilor, pensiilor, burselor şi indemnizaţiilor corelată la rata inflaţiei, precum şi dreptul la spaţiu locativ;
• asigurarea de către stat a ştiinţei, învăţămîntului, culturii, soluţionarea problemelor ecologice complexe;
• susţinerea de către stat a familiei şi refacerea reţelei instituţiilor curative pentru copii şi tineret.

IV. Fiinţa umană şi societatea

Partidul Comuniştilor se pronunţă pentru:

• prefacerea socialistă a societăţii în vederea lichidării aservirii politice, economice şi morale a clasei muncitoare şi încălcării drepturilor omului şi cetăţeanului. PCRM va susţine rezistenţa şi nesupunerea civilă în cazul încălcării legislaţiei în vigoare şi voluntarismului, dacă acestea vor face uz de forme adecvate de luptă în conformitate cu Declaraţia fundamentală a drepturilor omului, Constituţia şi legislaţia în vigoare a Republicii Moldova;
• restabilirea prestigiului muncii cinstite şi voluntare, atitudinii creative faţă de muncă;
• respectarea limbilor moldovenească, rusă şi altor limbi şi culturii popoarelor din Moldova, valorilor cu semnificaţie naţională şi care constituie baza şi mijlocul comunicării interetnice şi armoniei sociale;
• respectarea şi ocrotirea drepturilor constituţionale indiferent de apartenenţa naţională, asigurarea posibilităţilor egale de participare în toate sferele vieţii sociale;
• neadmiterea ignorării istoriei statalităţii poporului moldovenesc care începe în 1359, precum şi a etnofobiei, xenofobiei şi a altor anomalii socioculturale;
• estomparea denigrării istoriei sovietice, lui Lenin şi a învăţăturilor sale;
• libertatea conştiinţei tuturor cetăţenilor, respectarea ortodoxiei şi a altor confesiuni, fără a se admite folosirea religiei în scopuri politice;
• măsuri împotriva criminalităţii, banditismului şi altor fenomene care prejudiciază libertatea fiinţei umane.

V. Consolidarea partidului

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova înaintează următoarele sarcini de organizare şi de consolidare a partidului:

• definitivarea constituirii structurilor de partid în raioane şi în localităţile săteşti din republică;
• comutarea centrului muncii organizatorice şi ideologice în colectivele de muncitori;
• asigurarea disciplinei de partid, echităţii şi a relaţiilor amicale între membrii partidului;
• acordarea ajutorului moral şi, în limita posibilităţilor, material veteranilor partidului;
• îndeplinirea de către comunişti a sarcinilor de partid, extinderea numărului de activişti ai partidului;
• constituirea organizaţiilor de copii, tineret şi de femei de orientare comunistă;
• participarea în alegeri de toate tipurile.

VI. Cum va arăta partidul reînoit

În condiţiile actuale politice şi social-economice dificile se cere o organizaţie politică care să protejeze interesele clasei muncitoare. O astfel de organizaţie este Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Partidul Comuniştilor este o organizaţie politică independentă, care se ghidează de statut şi de program. Activitatea partidului se bazează pe principiile unităţii convingerilor şi prieteniei de partid, democraţiei lărgite şi disciplinei conştiente. Partidul nu tolerează prezenţa în rîndurile sale a persoanelor duplicitare, a oportuniştilor şi a carieriştilor şi nu admite totalitarismul şi monopolismul ideologic în societate, cultul personalităţii şi oligarhia de partid. PCRM este partidul care foloseşte aspectele pozitive din experienţa PCUS. Baza teoretică a PCRM o constituie învăţătura marxist-leninistă. PCRM pledează pentru adoptarea legislaţiei în interesul clasei muncitoare. PCRM urmăreşte să convingă tinerii de perspectivitatea obiectivelor partidului jalonate spre asigurarea condiţiilor optime de instruire şi spre amplasarea lor în cîmpul muncii. Partidul susţine mişcările tinerilor preocupaţi de problemele şi viitorul lor. Structurile de partid conlucrează cu sindicatele, susţin activitatea lor în vederea protejării intereselor sociale ale clasei muncitoare. PCRM cooperează cu organizaţiile de femei, veterani, cu diverse mişcări care se pronunţă pentru dreptate şi echitate socială. Partidul Comuniştilor se arată interesat de constituirea uniunilor şi blocurilor politice, doar dacă acestea corespund intereselor Republicii Moldova şi nu agreează structurile, forţele care instigă la conflicte naţionale şi teritoriale. PCRM tinde să devină un partid al consensului social.

Partidul pledează pentru un stat suveran, independent, unitar, indivizibil şi petru o organizaţie comunistă unitară.

PCRM îşi protejează membrii, le acordă ajutor moral, material şi de altă natură.

PCRM întreţine relaţii de prietenie cu partidele comuniste şi socialiste din statele postsovietice, se pronunţă pentru elaborarea şi aplicarea unor programe comune de acţiune în vederea protejării intereselor clasei muncitoare din aceste state. PCRM este membru cu drepturi depline a UPC-PCUS şi consideră consolidarea acestei structuri drept o condiţie politică indispensabilă constituirii pe baze benevole şi reînoite a federaţiei republicilor suverane egale în drepturi.

PCRM este dispus să conlucreze cu partidele comuniste şi de stînga din mişcarea comunistă internaţională şi este pregătit să întreţină cu ele relaţii permanente şi să participe în vederea asigurării drepturilor şi intereselor muncitorilor din întreaga lume.

Drapelul PCRM este de culoare roşie, imnul - Internaţionala, emblema - ciocanul, secera şi cartea, drept simbol al unităţii dintre muncitori, ţărani şi intelectuali. Deviza partidului este: Republica, Puterea poporului şi Socialismul.

Preşedintele PCRM - Vladimir Voronin.

Programul / Organele de conducere / Declaraţii/Documente / Comunicate de presă / Date statistice / Participarea la alegeri