Principiile programatice fundamentale

După proclamarea independenţei statului, ieşirea din componenţa URSS şi renunţarea la trecutul totalitar, Republica Moldova a păşit pe calea dificilă, adesea contradictorie a democraţiei realmente reprezentative şi a unei economii eficiente. În debutul anilor '90 a fost începută transformarea organismului social, a relaţiilor politice, economice şi sociale existente. Constituirea instituţiilor democratice ale puterii, funcţionale în cadrul sistemului politic pluripartid şi al statului de drept, trecerea economiei la mecanismele de piaţă în domeniul producţiei şi repartiţiei bunurilor materiale, orientarea spre soluţionarea problemelor sociale, dezvoltarea culturii şi ştiinţei, respectarea necondiţionată a drepturilor omului, indiferent de naţionalitate, au devenit principalele direcţii ale reformelor preconizate.

Noua linie în dezvoltarea ţării a impus realizarea unor mutaţii radicale practic în toate sferele vieţii societăţii moldoveneşti. Programul vast de privatizare a proprietăţii de stat, începutul constituirii infrastructurii economiei de piaţă, apariţia clasei întreprinzătorilor, colaborarea fructuoasă a guvernului cu organizaţiile financiar-economice internaţionale şi, drept urmare, stabilizarea valutei naţionale şi reducerea inflaţiei au creat premise pentru depăşirea fenomenelor de criză în economie şi în sfera socială.

Însă la etapa incipientă de trecere la economia de piaţă reformele economice s-au redus la liberalizarea preţurilor la mărfuri şi servicii, iar ulterior - la eforturi disproporţionate pentru stabilizarea lor, pentru atingerea treptată a echilibrului macroeconomic prin menţinerea cursului stabil al valutei naţionale, depăşirea impactului negativ al inflaţiei prin metode pur monetariste, fără a lua în considerare procesele survenite la nivel macroeconomic. Privatizarea proprietăţii de stat contra bonuri patrimoniale nu a dat rezultate pozitive. În loc să se producă un salt calitativ în dezvoltarea industriei, complexului agroindustrial, sferei comerciale şi a serviciilor, trecerea proprietăţii din mîinile statului în gestiunea a zeci şi chiar sute de noi proprietari, adesea anonimi, şi lipsa investiţiilor pentru modernizarea şi restructurarea întreprinderilor nu au făcut decît să intensifice anarhia şi tendinţele negative, contribuind, în cele din urmă, la extinderea sectorului tenebru în economie. Politica fiscală, care are un caracter vădit confiscator, nu numai că nu a permis cercurilor guvernante să depăşească criza financiar-bugetară, ci a lipsit sectorul privat, care se înfiripa, întreprinderile industriale şi agricole de mijloacele ce le erau atît de necesare pentru dezvoltarea şi restructurarea lor, asimilarea tehnologiilor noi şi fabricarea producţiei competitive. Utilizarea ineficientă, consumistă a creditelor străine şi ajutoarelor financiare, delapidarea lor de către funcţionari a transformat statul într-un datornic cronic, subminînd credibilitatea Moldovei în faţa organizaţiilor financiar-economice internaţionale şi a guvernelor ţărilor creditoare.

Tărăgănarea reformelor, lipsa unui sistem în desfăşurarea lor, primatul intereselor corporative şi de grup faţă de cele ale societăţii au declanşat în şi mai mare măsură voluntarismul în reformarea economiei, blocînd soluţionarea problemelor sociale stringente. Reformarea şi redistribuirea proprietăţii s-au redus, practic, la crearea în Moldova a unui capitalism nomenclaturist de clan, în cadrul căruia se observă consolidarea înalţilor demnitari de stat, a unei părţi din patronat, a marilor întreprinzători particulari şi reprezentanţilor componentelor legală, tenebră şi criminală ale economiei naţionale. Creşterea coruptibilităţii aparatului de stat, abuzurilor de putere şi lobbismul făţiş al intereselor unor firme şi grupări financiar-industriale în detrimentul intereselor generale subminează treptat statul, îi reduc posibilităţile de a influenţa eficient procesele social-economice.

Tendinţa de a menţine cu orice preţ sustenanţa inflaţiei şi de a nu permite devalorizarea leului a condus la cronicizarea situaţiei în care salariul rămîne la acelaşi nivel, în timp ce preţurile cresc vertiginos, la reducerea capacităţii de cumpărarea a majorităţii covîrşitoare a populaţiei, la slăbirea pieţei interne şi reducerea substanţială a circulaţiei monetare şi de mărfuri. Scăderea rapidă a veniturilor reale ale populaţiei a provocat înrăutăţirea catastrofală a calităţii vieţii cetăţenilor, sărăcirea lor masivă. În ultimii ani, din cauza creşterii mortalităţii şi scăderii natalităţii, se constată o scădere continuă a populaţiei. Caracterul neuniform al proceselor de reformare a economiei şi sferei sociale, incapacitatea statului de a asigura achitarea în termen a salariilor şi pensiilor, de a soluţiona operativ problemele sociale acute, precum şi extinderea economiei tenebre au determinat diferenţierea rapidă a populaţiei pe criterii de proprietate şi sociale şi, în consecinţă, tensionarea societăţii.

Germenii societăţii civile, apăruţi în Moldova la finele anilor '80, s-au dovedit a fi o barieră insuficientă pentru a opri revenirea la putere a nomenclaturii naţionale şi instituirea capitalismului nomenclaturist de clan. Elita guvernantă domină şi astăzi societatea amorfă, fără structură. Ea nu este interesată în constituirea şi maturizarea unei societăţi civile integre, capabile să-şi definească şi să-şi apere propriile interese în relaţiile sale cu statul. Elita se impune şi formării în Moldova, în baza dezvoltării sectorului privat viabil, a unei clase medii puternice care să fie garantul stabilităţii sociale, văzînd în aceasta o forţă care poate limita dominaţia neîngrădită a nomenclaturii în sfera politică şi cea economică.

În societatea noastră fenomenele de criză se amplifică şi din cauza nesoluţionării conflictului dintre autorităţile legale ale Moldovei şi separatiştii care controlează o mare parte din raioanele din stînga Nistrului. Măsurile neadecvate luate pentru soluţionarea chestiunii privind asigurarea integrităţii teritoriale a ţării şi concesiile nejustificate, făcute de cercurile guvernante separatiştilor din Tiraspol, nu s-au soldat decît cu întărirea poziţiilor acestora. Incapacitatea de a asigura scoaterea din ţară a trupelor ruse în conformitate cu normele dreptului internaţional, inconsecvenţa şi lipsa de principialitate în relaţiile cu partea rusă în cadrul dezbaterilor setului de probleme referitoare la relaţiile bilaterale menţin dezbinarea teritoriului Moldovei, intensifică vrajba şi instabilitatea în societate.

Dată fiind lipsa unei baze sociale concrete şi a unei orientări ideologice clare, majoritatea partidelor politice şi organizaţiilor social-politice nu pot fi exponenţii adecvaţi ai intereselor şi aspiraţiilor unor anumite categorii ale populaţiei şi societăţii în ansamblu. Concurenţa politică sănătoasă, rivalitatea constructivă a ideologiilor şi doctrinelor, aplicate condiţiilor concrete ale Moldovei, discuţiile publice între partidele şi organizaţiile politice privind calea optimă de dezvoltare continuă a ţării în majoritatea cazurilor sînt substituite prin clarificări, compromitere reciprocă şi luptă înverşunată pentru cîştigarea alegătorilor, în care "scopul scuză mijloacele". Elita politică de partid este formată, în principal, din reprezentanţii nomenclaturii naţionale a activului de partid de pe timpurile sovietice şi din liderii noi, apăruţi pe creasta valului mişcării de eliberare naţională. Pentru primii puterea a fost şi este un scop în sine, iar ceilalţi sînt partizanii unor viziuni romantice şi simpliste asupra căilor de ieşire a ţării din criza generală şi trenantă. Imaturitatea noului sistem politic al ţării se manifestă şi prin incapacitatea partidelor şi mişcărilor de a folosi chibzuit puterea pe care o deţin, Absenţa unor programe concrete şi fundamentate de conducere şi a unor echipe de specialişti cu o bună pregătire este unul din factorii care amplifică fenomenele de criză în societate.

Apatia politică şi socială a majorităţii cetăţenilor, care sînt predispuşi să considere că principala cauză a tuturor problemelor şi greutăţilor vieţii for este iresponsabilitatea politicienilor şi aşa-zisele invenţii democratice ale acestora, sporesc stările nostalgice de spirit ale societăţii. Pe fundalul condiţiilor materiale şi de trai tot mai proaste, nesiguranţei zilei de mîine şi al neînţelegerii esenţei mutaţiilor produse, o parte covîrşitoare din cetăţeni sînt dispuşi să susţină forţele politice radical-conservatoare, care propagă revenirea la regimul comunist totalitar. În conştiinţa poporului, actualul haos adesea este identificat cu adevărata democraţie, căruia doreşte să-i opună o ordine socială cu caracter autoritar, de directivă.

În cei aproape zece ani ai perioadei de tranziţie de la fosta republică sovietică la statul de drept, în Republica Moldova nu a fost creată o economie eficientă, capabilă să asigure cetăţenilor ei un nivel decent de trai, să rezolve problemele sociale şi cele privind dezvoltarea ştiinţei, culturii şi educaţiei. Sistemul politic şi structurile puterii, create de el, nu asigură dirijarea judicioasă a ţării şi orientarea clară a cursului pe care îl promovează. Moldova se află la răspîntie: este încă posibilă revenirea la sistemul administrativ-birocratic perimat, ceea ce ar însemna transformarea ei într-un termen relativ scurt în una din cele mai înapoiate ţări de pe continentul european şi pierderea independenţei. Aceste tendinţe social-politice periculoase pot fi învinse doar prin ameliorarea grabnică a calităţii vieţii majorităţii populaţiei, prin aprofundarea reformelor democratice şi economice de ansamblu, conferindu-le în permanenţă o orientare socială, prin instituirea ordinii şi asigurarea respectării legii în ţară.

La etapa actuală a evoluţiei istorice, în condiţiile sociale şi politice concrete, Partidul "Forţa Nouă" ("Hoâa˙ Cčëa") declară că este gata şi tinde să reunească în rîndurile sale cetăţeni ai Moldovei, care, prin acţiunile lor concrete, să scoată ţara din criza de lungă durată, să-i definească direcţia justă a dezvoltării durabile şi să-i asigure un loc destoinic printre celelalte state europene şi ale comunităţii mondiale. Partidul intenţionează să se sprijine pe cele mai avansate categorii ale societăţii, care au conştientizat necesitatea obiectivă a trecerii la o nouă etapă calitativă în evoluţia ţării: reprezentanţii cercurilor de afaceri, ai sectorului privat şi cooperatist de la sate, intelectualitatea liberală, tineretul, pe întreg segmentul activ din punct de vedere social şi politic al populaţiei.

La elaborarea tacticii şi strategiei sale, determinarea poziţiei faţă de problemele cele mai actuale şi stringente, cu care se confruntă societatea noastră, la realizarea scopurilor şi sarcinilor lui programatice, Partidul "Forţa Nouă" ("Hoâa˙ Cčëa"), în cazul venirii lui la putere, va porni de la principiile şi ideile fundamentale ale doctrinei neoliberale. Această doctrină constituie rezultatul evoluţiei fireşti a gîndirii sociale şi filozofice europene şi a concepţiei privind formarea şi dezvoltarea dinamică a societăţii contemporane. Neoliberalismul îmbină armonios ideile activităţii libere, creatoare a persoanei, neîngrădite de controlul administrativ rigid al statului, cu orientarea socială a activităţii economice a comunităţii cetăţenilor liberi. Aplicarea creatoare a principalelor principii ale doctrinei neoliberale în condiţiile concrete ale Moldovei ne va permite să învingem oportunismul ideologic şi voluntarismul politic, să trasăm şi să materializăm în fapte concrete strategia trecerii urgente a societăţii la democraţie în condiţiile economiei de piaţă.

Dacă majoritatea cetăţenilor Moldovei nu vor înţelege şi nu vor accepta orientarea conceptuală a mişcării, scopurile strategice şi programul concret al măsurilor coerente pentru realizarea lor, dacă nu se vor utiliza pîrghiile puterii pentru promovarea strategiei şi tacticii Partidului, toate intenţiile lui pot rămîne doar pe hîrtie. Transformările sociale preconizate vor fi înfăptuite, ţinîndu-se cont de psihologia şi tradiţiile poporului moldovenesc, de moştenirea grea lăsată de regimul totalitar în conştiinţa şi acţiunile conglomeratului activ al populaţiei ţării. Partidul consideră că pentru depăşirea crizei generale, crearea condiţiilor normale de viaţă pentru cetăţeni, constituirea şi întărirea continuă a statului nu există altă alternativă decît perfecţionarea democraţiei, reformarea relaţiilor de proprietate pe principii echitabile, crearea unei pieţe viabile şi, în baza ei, a unei economii viabile şi dinamice.

Partidul "Forţa Nouă" ("Novaia Sila"), conştientizînd principalele cauze ale declinului, îşi propune următoarele obiective strategice de program, prin realizarea cărora va scoate ţara din criză şi-i va asigura dezvoltarea continuă şi ascendentă.

În sfera politică:

• consolidarea statului suveran, asigurarea integrităţii lui teritoriale, sporirea eficienţei statului în soluţionarea problemelor privind trecerea urgentă la o nouă calitate a evoluţiei societăţii moldave. În procesul constituirii statului pot fi evidenţiate şi păstrate trăsăturile şi specificitatea naţională, fără a-l transforma într-un număr de unităţi administrativ-teritoriale cu rol incert. Concomitent, statul trebuie să creeze premise reale pentru realizarea principiului: posibilităţi egale pentru toţi şi egalitatea tuturor în faţa legi, indiferent de sex, naţionalitate sau confesiune;
• sporirea eficienţei statului şi instituţiilor lui, rolul cărora în etapa de tranziţie la economia de piaţă şi orînduirea democratică continuă să rămînă determinant;
• depăşirea contradicţiei dintre necesitatea reformării radicale a societăţii şi predispoziţia aparatului administrativ de stat de a se birocratiza şi, ca urmare a acestui fapt, de a se înstrăina şi opune adevăratelor interese ale societăţii. În aceste scopuri ne propunem transpunerea în viaţă a principiului separării puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, asigurarea transparenţei în activitatea structurilor administrative. Constituirea statului de drept, care să asigure şi să garanteze cetăţenilor egalitatea în faţa legii, inevitabilitatea pedepsei pentru încălcarea ei, excluderea arbitrarului şi a nihilismului legislativ din relaţiile demnitarilor cu cetăţenii;
• perfecţionarea sistemului politic multipartid, care să aprofundeze reformele democratice în condiţiile sporirii responsabilităţii partidelor, organizaţiilor şi mişcărilor social-politice faţă de reformarea şi conducerea statului şi care să fie apt să consolideze societatea prin reprezentarea în organele puterii a intereselor diverselor pături ale societăţii - sistem care promovează noi activişti şi lideri politici;
• susţinerea constituirii şi statornicirii societăţii civile, apte să confere un caracter ireversibil transformărilor democratice ale sferei sociale. Numai societatea civilă apără eficient interesele atît ale cetăţeanului în parte, cît şi ale asociaţiilor cetăţeneşti în relaţiile acestora cu structurile administrative de stat, care, prin natura lor, înclină spre voluntarism politic şi metode autoritare de conducere;
• asigurarea dezvoltării stabile a societăţii prin depăşirea şi înlăturarea cauzelor care au declanşat criza practic în toate sferele de activitate ale societăţii, prin stabilizarea definitivă a situaţiei social-economice din ţară şi finalizarea reformelor preconizate. Restabilirea integrităţii teritoriale a ţării, prin acordarea raioanelor din stînga Nistrului a unui statut social în cadrul Moldovei, dinamizarea acţiunilor politico-diplomatice, menite să soluţioneze definitiv conflictul transnistrean;
• asigurarea securităţii fiecărui cetăţean şi a societăţii în ansamblu, fapt care presupune combaterea intensă şi intransigentă a criminalităţii, sporirea eficienţei activităţii organelor de drept, depistarea şi contracararea ameninţărilor externe şi interne cu caracter militar, economic şi informaţional, lupta contra separatismului teritorial şi acţiunilor de subminare, îndreptate contra statului moldav;
• combaterea intransigentă a corupţiei şi delapidărilor din avutul public, precum şi a tuturor abuzurilor în serviciu. Aceste fenomene distructive, care s-au intensificat brusc în etapa de tranziţie la economia de piaţă, aduc nu numai prejudicii economice enorme societăţii, dar şi demolează statul din interior, anihilînd funcţiile lui de reglementare la această etapă a transformărilor structurale practic în toate sferele de activitate ale societăţii;
• integrarea ţării în comunitatea europeană şi mondială în scopul soluţionării urgente a problemelor privind depăşirea crizei, generale, intrării în circuitele globale şi regionale de cooperare economică şi extinderii relaţiilor economice, precum şi pentru asigurarea integrităţii teritoriale a republicii, dezvoltării ei durabile în condiţii de securitate.

În sfera economică:

• crearea economiei de piaţă bazată pe proprietatea privată, iniţiativa antreprenorială şi concurenţa sănătoasă. Asigurarea trecerii treptate de la economia multisectorială, în care coexistă proprietatea privată şi cea de stat, la piaţa liberă, în care prevalează proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie, iar în producerea şi distribuirea bunurilor materiale guvernează mecanismele de piaţă. Asigurarea eficienţei funcţiei reglementatoare a statului, în special în cadrul etapei de trecere de la economia planificată de directivă la economia de piaţă. Acest lucru este determinat nu numai de faptul că statul deţine în proprietate parţială sau totală un şir de întreprinderi, ci şi de funcţiile lui, exercitate în cadrul formării şi executării bugetului, transpunerii în viaţă a politicii fiscale, creditare, investiţionale şi sociale;
• menţinerea stabilităţii macroeconomice cu costuri sociale minime. Asigurarea stabilităţii şi convertibilităţii leului moldovenesc. Prevenirea creşterii necontrolate a inflaţiei. Modernizarea continuă a sistemului bancar, optimizarea pieţei hîrtiilor de valoare;
• menţinerea poziţiilor pe pieţele tradiţionale şi cucerirea noilor pieţe externe pentru produsele autohtone prin stimularea pe toate căile a exportului de mărfuri calitative moldoveneşti, precum şi prin impulsionarea dezvoltării performante a ramurilor prelucrătoare şi scientointensive, a sectoarelor de producere a mărfurilor pentru export şi articolelor pentru substituirea celor din import, cu aplicarea mijloacelor tehnice şi tehnologiilor moderne. Orientarea agriculturii şi, în primul rînd, a complexului agroindustrial spre exportul producţiei ecologic pure şi competitive;
• stabilizarea şi extinderea pieţei interne din contul sporirii puterii de cumpărare a populaţiei Moldovei şi formării unei cereri special orientate a diverselor grupuri ale populaţiei, sporirii ponderii, protejate de inflaţie, a salariilor în produsul intern brut, precum şi dezvoltarea ramurilor economice în stare să stimuleze creşterea treptată a consumului de mărfuri indigene;
• susţinerea pe toate căile a business-ului mic şi mijlociu, aceasta fiind o direcţie prioritară a politicii economice de stat privind reformarea relaţiilor de proprietate, asigurarea unei rentabilităţi înalte şi a eficienţei agenţilor economici din sectorul privat, capabili să dinamizeze relansarea economică în ţară, precum şi să contribuie la crearea unei numeroase clase medii
• garantul stabilităţii sociale şi al depăşirii radicalismului şi extremelor de către societate.

Programul / Organele de conducere / Date statistice / Participarea la alegeri