Electorala Chişinău

Viorel Ţopa
Candidat al Blocului Electoral "PSD-PSL"

Slogane electorale:
Primar modern – oraş modern.
Votaţi omul nou, votaţi schimbarea, votaţi Viorel Ţopa.
25 mai - Veniţi la votare, noi trebuie să alegem Primarul Chişinaului!

http://www.topa.md

Biografie

Publicitatea electorală   по-русски ( - 180x144, 0.5Mb)

Viorel Ţopa s-a născut în 1966 în or. Chişinău. Tatăl său, jurnalistul Tudor Ţopa, a fost vreme de mai mulţi ani redactor-şef al cotidianului Moldova suverană. Mama sa, Ana Ţopa, a lucrat la Biblioteca Naţională. Astăzi ambii părinţi sînt pensionari. În 1983 Viorel Ţopa a absolvit Şcoala medie nr.1 din Chişinău. În 1990 a obţinut licenţa Facultăţii Organizarea administrării în industrie a Institutului de Management din Moscova. A urmat stagii de specializare la Bank of New-York (SUA), Commerzbank (Germania), Austria Bank (Austria) şi Midland Bank (Marea Britanie).

Cariera şi-a început-o în 1991-1992 la Banca Comercială "Basarabia" din Chişinău. În 1992-1994 a fost specialist principal la Banca Comercială "Mobiasbanca", în 1994-1996 – şef al Departamentului Relaţii Externe, iar în 1996-1999 – vicepreşedinte al aceleiaşi bănci.

În perioada 1999-2001 a fost preşedinte al SA Banca de Economii.

Din 2001 activează în sfera business-ului privat.

În 2001 a fost nominalizat ca fiind cel mai bun manager bancar din estul Europei de către o companie de audit internaţională. Vorbeşte engleza şi franceza, este pasionat de fotbal, calculator şi astronomie.

Programul economic pentru Chişinău (prescurtat)

Problemele cu care se confruntă chişinăuienii (drumurile şi sistemul energetic; finanţarea infrastructurii, sistemului de grădiniţe şi de învăţămînt de toate nivelurile; asigurarea cu locuri de muncă; creşterea salariilor [şi, respectiv, a pensiilor]; asigurarea medicală şi socială, investiţiile şi capitalizarea oraşului) au o trăsătură comună: toate sînt de natură economică.

Chişinăuienii au o sumedenie de probleme, probleme diferite. Noi le-am grupat în cîteva clase după următoarele criterii: similitudini în esenţa lor; prin modul metodologic de soluţionare; prin felul în care le percepem şi le definim; prin modul de alocare a resurselor pentru rezolvarea lor; prin alte similitudini şi trăsături economice comune sau asemănătoare.

Desigur, clasele de probleme sînt interconectate, derivînd una din alta sau autoinfluenţîndu-se reciproc. De aceea noi am selectat doar cîteva clase de probleme, care (după părerea noastră) sînt determinante pentru restul problemelor şi claselor de probleme derivate.

Iată aceste clase selectate:

Sectorul termoenergetic şi alimentare cu apă
(facturile lunare ale chişinăuienilor)

Obiectivul:
Agentul termic se bazează pe preţul de import al resurselor energetice importate, de aceea diminuarea sumelor din facturi poate fi efectuată numai prin eliminarea sau minimizarea costurilor neaferente importului de resurse energetice:
• prin randament tehnologic modern;
• prin reducerea pierderilor tehnologice la producere şi transportare;
• prin reducerea neplăţilor sau plăţilor întîrziate;
• prin eficienţă managerială şi finanţare optimizată.

Noul sistem termoenergetic, care, similar statelor europene, urmează a fi implementat şi în Chişinău, trebuie să corespundă următoarelor exigenţe:

• randament tehnologic modern (adică, maxim) şi, respectiv, minimizarea sumelor facturate;
• autonomie pentru fiecare consumator şi, respectiv, evitarea plăţilor pentru comunităţi neomogene (ca capacitate de plată) a consumatorilor;
• sistem electronic modern de facturare, evidenţă şi monitorizare a livrărilor şi datoriilor consumatorilor şi, respectiv, optimizarea plăţilor pentru cheltuieli sistemice şi manageriale.

Metodele:
Substituirea treptată a sistemului învechit sovietic cu sisteme autonome moderne, adică tehnologizarea sistemului de livrare şi monitorizare a agentului termic.

Efectele estimate:


• ieftinirea agentului termic şi reducerea sumei facturii cu aprox. 30%-40%;
• efectuarea plăţilor doar pentru agentul consumat, fără a plăti concomitent pierderile de energie şi fără a acoperi restanţele altor consumatori;
• asigurarea autonomă cu agent termic în volumul necesar şi la calitatea normativă.

Sectorul infrastructural, comunicaţii şi drumuri
(străzile Chişinăului, transportul şi comunicaţiile)

Obiectivul:
Aducerea la condiţie normativă a drumurilor (sistemului de comunicaţii) la standardele capitalelor europene. Procedura este tehnică - dacă peste hotare ştiu să aibă drumuri bune, drumuri bune trebuie să învăţăm să avem şi noi.

Metodele:
Metoda principală este îmbunătăţirea (iar în majoritatea cazurilor, schimbarea) managementului responsabil pentru menţinerea, construcţia, deservirea şi monitorizarea stării sistemelor de comunicaţii, inclusiv ale drumurilor din Chişinău.

Efectele estimate:
Drumuri comparabile cu capitalele europene după calitate, costuri de menţinere şi optimizare de trafic. Termenul de atingere a efectelor estimate nu trebuie să depăşească 1-2 perioade de renovare.

Sectorul spaţii locative
(accesul chişinăuienilor la locuinţe)

Obiectivul:
Grupurile sus-menţionate dezavantajate ale populaţiei nici în alte state ale lumii nu au capitaluri sau salarii considerabile, însă au posibilitatea şi accesul la spaţiile locative. Deci obiectivul este asigurarea populaţiei Chişinăului cu locuinţe la preţuri accesibile prin metode moderne de prestare.

Metodele:
În toată lumea civilizată asigurarea populaţiei cu spaţii locative (care necesită investiţii capitale iniţiale considerabile) se produce prin sistemul de creditare ipotecară, dezvoltat în toată lumea civilizată. Prin acest sistem tinerii pot intra într-un apartament nou sau renovat, care va deveni proprietatea lor legală doar după achitarea tranşelor peste o perioadă de 5-10 ani.

Efectele estimate:


• Oferirea spaţiilor locative tinerilor care, contrar climatului din Chişinău, încă mai doresc să contribuie la economia naţională, inclusiv la realizarea proiectelor de creditare ipotecară;
• Diminuarea preţurilor pe piaţa imobiliară a Chişinăului, transformarea ei în una mai accesibilă oamenilor cu venituri medii şi mici.

Sectorul bugetar, mediul de afaceri şi climatul investiţional
(colectările la buget, disconfortul business-ului, sursele reale bugetare)

Obiectivul:

• reproporţionarea echitabilă a contribuţiei bugetului municipal în bugetul republican;
• trecerea politicii bugetare la una stimulatorie pentru dezvoltarea business-ului, sectorului privat şi antreprenoriatului;
• diminuarea segmentului de economie subterană, orientarea politicii bugetare a municipiului spre descurajarea business-ului neoficial;
• controlul tehnologizat şi monitorizarea exerciţiului bugetar, în particular, a compartimentului de cheltuieli;
• reducerea presiunii birocratice municipale prin trecerea business-ului mic şi mediu la rate fixe şi simplificate de impozitare, rate care ar asigura protecţia antreprenoriatului împotriva abuzurilor administrative;
• creşterea cererii de locuri de muncă prin intensificarea activităţii economice, prin slăbirea presiunii birocratice şi fiscale, prin impozitare în funcţie de fondul oficial de salarizare şi numărul oficial al angajaţilor;
• creşterea veniturilor la bugetul municipal şi, respectiv, constituirea resurselor suplimentare pentru rezolvarea problemelor municipale: asistenţă socială, sistemele de medicină şi învăţămînt, drumuri şi infrastructură de comunicaţii, alte necesităţi restante.

Metodele:


• influenţarea reformei fiscale municipale şi trecerea prioritară la impozitarea simplificată pentru business-ul mic şi mediu, impunerea sistemului de impozitare fixă (care nu necesită audit contabil sofisticat şi care poate proteja antreprenorii împotriva tratărilor subiective ale funcţionarilor asupra activităţii agentului economic);
• combaterea birocraţiei şi corupţiei prin excluderea formalităţilor care le permit funcţionarilor să-şi exercite presiunile de şantajare a activităţii business-ului (licenţe, permisiuni, patente, alte acte restrictive similare);
• trecerea la sistemul stimulatoriu al concepţiei bugetului şi exerciţiului bugetar municipal pe baza creditelor structurale;
• influenţarea determinării sumei maxime de deduceri (inclusiv fiscale) la valori maxime de 15% anuale pentru business-ul mic şi mediu;
• reproporţionarea contribuţiei bugetului municipal în cel republican, restabilirea echităţii agenţilor contribuabili;
• ridicarea colectărilor la bugetul municipal prin metode şi proceduri fiscale simplificate (fixe), care nu admit evaziuni fiscale, care asigură tratarea egală a contribuabililor şi eliminarea diferenţierilor fiscale, prin introducerea sistemului electronic public de monitorizare a colectărilor şi cheltuielilor;
• majorarea locurilor de muncă în Chişinău, creşterea cererii de forţă de muncă pe piaţa municipiului prin implementarea factorilor de încurajare a antreprenoriatului.

Efectele estimate:


• creşterea veniturilor la buget şi, respectiv, majorarea resurselor financiare pentru asistenţă socială, sistemele de susţinere şi dezvoltare a medicinii şi învăţămîntului, drumuri şi infrastructură de comunicaţii, alte necesităţi restante;
• combaterea birocraţiei şi corupţiei, punerea antreprenoriatului în afara dependenţei de dispoziţiile şi poftele funcţionarilor; simplificarea procedurilor formale;
• creşterea cererii reale de locuri de muncă pe piaţa Chişinăului, activizarea mediului de afaceri, stimularea angajărilor şi a climatului investiţional.

În baza oricărui program, în baza oricărui proiect rezidă managementul, adică, calitatea, credibilitatea şi capacitatea administrativă de a asigura:

• definirea corectă o obiectivelor şi subobiectivelor subordonate;
• identificarea metodelor şi alocarea resurselor pentru atingerea acestor obiective;
• schimbarea responsabililor neperformanţi;
• credibilitatea de a atrage resurse financiare, credibilitatea de a atrage profesionişti;
• responsabilitatea pentru rezultat, nu pentru participarea la un oarecare proces.

Dacă lucrurile undeva în lume merg rău, aceasta-i din cauza managementului; dacă lucrurile merg bine, aceasta-i datorită managementului.