versiune pentru tipar

În luna martie 2005, imediat după alegeri, Parlamentul a reuşit să adopte o Declaraţie de parteneriat în numele democraţiei, statului de drept şi integrare europeană a Republicii Moldova. Documentul a fost elaborat în urma unor discuţii dintre grupurile politice din legislativ, fiind pregătit printr-un consens şi adoptat cu unanimitate de voturi. Valoarea politică a acestui act este incontestabilă, întrucât a fost rezultatul unui compromis între putere şi opoziţie, devenind astfel un angajament al tuturor actorilor politici de a edifica şi dezvolta democraţia în ţara noastră.

La doi ani de la asumarea acestui angajament, constatăm, cu regret, că majoritatea parlamentară guvernantă a deraiat de la direcţia democraţiei şi supremaţiei legii. Pe de o parte, partidul de guvernământ, împreună cu aliaţii săi, adoptă legi clientelare, cu încălcări grave ale procedurii legislative. Iar pe de altă parte, toate proiectele legislative iniţiate de grupurile parlamentare de opoziţie sunt pur şi simplu ignorate şi desconsiderate cu desăvârşire.

Grupul parlamentar al deputaţilor social-liberali a iniţiat un şir de proiecte legislative, unele dintre care au împlinit deja un an de la înaintare către Biroul permanent al Parlamentului, dar nici unul nu a fost înscris în ordinea de zi a şedinţelor în plen, în timp ce altele nici măcar nu au fost avizate de comisiile permanente de specialitate. Toate acestea se întâmplă cu o încălcare vădită a Regulamentului Parlamentului, care prescrie termene fixe pentru toate etapele procedurii legislative. Dacă ar fi fost respectate toate termenele, proiectele legislative iniţiate de grupul parlamentar PSL trebuiau dezbătute în cel mult 30-45 de zile. Pe de altă parte, însă, proiectele iniţiate de către deputaţii aparţinând PCRM şi PPCD sunt puse în discuţie într-un timp record şi cu încălcarea procedurii regulamentare. Aşa, de pildă, proiectul legii privind partidele politice (nr.4860 din 20.12.2006), iniţiat de un grup de deputaţi comunişti şi creştin-democraţi aflaţi în coaliţie, a fost introdus în ordinea de zi într-o săptămână de la înregistrarea lui, contrar dispoziţiilor art.45 alin.(2) al Regulamentului Parlamentului, care prevăd că "un proiect nu poate fi inclus în ordinea de zi decât după cel puţin 15 zile de lucru".

În acelaşi timp, examinarea unor proiecte iniţiate de către deputaţi din opoziţie este tărăgănată pentru ca Guvernul să reuşească să pregătească un proiect legislativ similar, iar după depunerea acestuia la Biroul permanent, Parlamentul îi dă prioritate, desconsiderând astfel iniţiativa deputaţilor din opoziţie şi comiţând un "furt intelectual". Aşadar, proiectele deputaţilor sunt tratate selectiv, în funcţie de grupul politic de care aparţin autorii.

Un caz cu totul ieşit din comun este tărăgănarea inexplicabilă şi, totodată, neîntemeiată, a examinării şi dezbaterii unei moţiuni simple depuse de un grup de 17 deputaţi din opoziţie, având ca obiect o problemă de politică internă a Guvernului abordată în interpelările deputatului, în cadrul controlului parlamentar. Contrar dispoziţiilor imperative ale Regulamentului, care fixează un termen de 6 zile în care moţiunea urma să fie dezbătută şi supusă votului, Preşedintele Parlamentului, dl Marian Lupu refuză, în mod repetat, pe parcursul a 3 luni de la înaintare, să o înscrie în ordinea de zi.

Un exemplu mai recent al derapajului antidemocratic al conducerii Parlamentului a fost sistarea transmisiunilor în direct a şedinţelor în plen la posturile publice ale audiovizualului. Un grup de deputaţi creştin-democraţi şi comunişti au depus proiectul de lege (nr.1112) la 19 martie 2007, iar la 23 martie, adică la numai 4 zile, majoritatea parlamentară a şi examinat în două lecturi acest proiect adoptându-l. Dincolo de faptul că proiectul a fost examinat într-un termen neregulamentar (mai mic de 15 zile) şi fără a avea avizele tuturor comisiilor permanente, proiectul în cauză a fost examinat şi cu încălcarea Constituţiei. Or, la momentul iniţierii şi avizării de către comisia de profil, art.82 din Regulament, pentru modificarea căruia a fost iniţiat proiectul nr.1112, încă nu era în vigoare, din cauza nepublicării în Monitorul Oficial de la ultima amendare din luna decembrie 2006. Cu alte cuvinte, proiectul cu pricina se referea la o normă juridică încă inexistentă.

Acestea sunt doar câteva din multiplele exemple regretabile care indică adevărata stare de lucruri în Legislativul de la Chişinău, care, potrivit Constituţiei Republicii Moldova este organ reprezentativ suprem al poporului. Totuşi, sunt suficiente pentru a trage semnale de alarmă în legătură cu starea democraţiei şi statului de drept în Republica Moldova. Or, dacă fărădelegea se comite la nivelul suprem, ne putem doar imagina cum stau lucrurile la nivel local.

În sfârşit, o altă problemă de îngrijorare în legătură cu situaţia democraţiei în Republica Moldova o constituie sugrumarea libertăţii presei şi de exprimare, precum şi violarea flagrantă a mai multor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. La 27 martie 2007, poliţia a intervenit în forţă, arestând un grup de 15 persoane aparţinând unui partid din opoziţia extraparlamentară care se deplasau spre cimitirul din centrul capitalei pentru a depune flori la mormintele înaintaşilor, cu ocazia aniversării a 89-a de la Unirea Basarabiei cu România. Cu aceeaşi ocazie au fost reţinute două echipe de jurnalişti de la posturile locale de televiziune PRO TV şi DTV care încercau să filmeze acţiunile colaboratorilor de poliţie, iar de la cameramanul postului de televiziune TV7 a fost sustrasă caseta cu înregistrări şi demagnetizată. Acţiunile poliţiştilor au fost coordonate cu conducerea lor ierarhică şi aveau drept scop zădărnicirea aniversării a 89-a a Unirii Basarabiei cu România, marcată la 27 martie. Prin abuzurile la care s-au dedat, poliţiştii nu doar au îngrădit dreptul jurnaliştilor de a-şi exercita liber profesia, ci au intimidat reprezentanţii mass-media, toate aceste lucruri regretabile având loc în ajunul campaniei electorale pentru alegerile locale generale care vor avea loc în data de 3 iunie 2007.

În acest context, grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal solicită Secretarului general al Consiliului Europei, Comisiei Europene, Parlamentului European, Adunării parlamentare a OSCE să trateze cu maximă prudenţă autorităţile moldoveneşti şi să continue monitorizarea Republicii Moldova în vederea neadmiterii deraierii ţării noastre de pe direcţia democraţiei şi statului de drept. Considerăm că, cu eforturi comune susţinute, Republica Moldova va putea fi readusă pe un făgaş al normalităţii şi astfel se va evita alunecarea ei în direcţia dictaturii de tristă pomină.

Deputaţii social-liberali vor informa, de fiecare dată, partenerii internaţionali ai Republicii Moldova despre toate derapajele antidemocratice ale guvernanţilor moldoveni.