versiune pentru tipar

Dincolo de instabilitatea politică, tensiunile sociale şi criza culturală, deceniul precedent în Republica Moldova a fost marcat într-un mod dramatic de accentuarea recesiunii în sectoarele şi ramurile economiei naţionale şi de agravarea deficienţelor ei structurale. Dezechilibrele sistemice moştenite de la economia sovietică au determinat în mare măsură eşecurile covîrşitoare pe care Republica Moldova le-a suferit pe planul dezvoltării economice şi au frînat procesul de angrenare a ţării la evoluţiile economice regionale, europene şi globale. Dar în pofida condiţiilor iniţiale nefavorabile de la care a demarat tranziţia, este clar că principalul factor care a perpetuat involuţiile economice constă nu atît în povara moştenită de la imperiul sovietic, cît în incoerenţa şi în lipsa de consecutivitate în politicile economice ale statului.

Luînd în considerare riscurile de perpetuare a dezechilibrelor şi tensiunilor interne în sistemul economic, demersul economic al Partidului Social-Liberal se întemeiază pe o conceptualizare strategică a politicii economice, obiectivele centrale ale căreia sînt modernizarea structurală şi atenuarea decalajelor în dezvoltarea social-economică internă (sate-oraşe, centru-regiuni, capitală-oraşe mici) şi în raport cu nivelurile medii din Uniunea Europeană. Aceste obiective sînt integrate în conceptul de dezvoltare economică, pe care PSL îl abordează ca pe un proces complex şi multidimensional, care vizează deopotrivă creşterea standardelor de viaţă ale populaţiei şi apropierea acestora de nivelurile europene, reducerea şomajului, eradicarea sărăciei, asigurarea unei creşteri economice dinamice, controlarea inflaţiei, asigurarea echilibrului balanţei de plăţi, diminuarea presiunii asupra mediului, valorificarea maximală a potenţialului uman şi convergenţa către criteriile economico-financiare de asociere şi integrare în Uniunea Europeană. Anume urmărirea şi realizarea unui înalt nivel de dezvoltare economică va permite racordarea economiei moldoveneşti la noile realităţi şi condiţii înaintate de globalizarea economiei mondiale.

Experienţa societăţilor dezvoltate contemporane demonstrează că orientarea spre eficienţă şi profit - o preocupare intrinsecă a liberalismului - trebuie conjugată cu o preocupare mai serioasă pentru dimensiunea sociala a progresului. Social-liberalii moldoveni sînt conştienţi de faptul că mecanismele pieţei libere nu pot rezolva de la sine toate disfuncţiile şi contradicţiile pe care le generează activitatea economică, prin urmare ele trebuie articulate cu interesele sociale şi cu nevoia de a asigura securitatea şi continuitatea existenţei umane. De aceea, rămînînd fidel majorităţii principiilor liberalismului economic clasic în urmărirea scopurilor de politică economică, PSL consideră în acelaşi timp că pentru corectarea carenţelor inerente economiei de piaţă şi pentru asigurarea respectării regulilor de joc de către toţi actorii implicaţi sînt necesare intervenţiile statului, care însă se vor limita la dezvoltarea cadrului juridic şi instituţional necesar pentru buna funcţionare a economiei, pentru manifestarea plenară a iniţiativei private şi pentru diminuarea externalităţilor negative ale activităţii economice şi care nu vor lua forma unor implicări administrative directe.

În viziunea social-liberalilor moldoveni, prosperitatea socială se bazează pe respectul faţă de muncă, faţă de proprietatea privată şi faţă de libera iniţiativă. Doctrina PSL recunoaşte egalitatea şanselor pentru toţi cetăţenii, dar în acelaşi timp, acceptă inegalitatea rezultată din aptitudinile individuale şi capacităţile diferite pe care cetăţenii le demonstrează în viaţa socială, economică şi politică. Aceste două principii, cel al egalităţii şanselor oferite şi cel al diferenţierii obiective a succeselor individuale, sînt privite ca două condiţii fundamentale atît pentru afirmarea personalităţii umane, cît şi pentru prosperitatea socială generală. Considerăm că libera concurenţă este singurul mecanism de natură să asigure alocarea optimală a resurselor economice rare, să identifice cele mai raţionale şi mai eficiente idei de afaceri individuale şi să transmită întregii societăţi impulsurile necesare pentru ascensiunea la standarde de viaţă acceptate în societăţile dezvoltate. Pentru ca aceste două principii să se poată manifesta din plin, eforturile noastre politice şi resursele administrative vor fi orientate către asigurarea şi dezvoltarea mediului instituţional, legal şi infrastructural necesar pentru afirmarea liberei concurenţe, pentru extinderea sectorului privat şi pentru combaterea unor situaţii inacceptabile de monopol. PSL consideră că drept urmare a acestor realizări, pe termen mediu în Moldova se va forma o clasă de mijloc, constituirea şi consolidarea căreia reprezintă un obiectiv strategic al politicilor noastre sociale. În viitoarele evoluţii economice, sociale şi politice din Moldova anume această categorie socială va reprezenta componenta de echilibru a societăţii şi, alături de intelectualitate şi tineret, clasa de mijloc va fi principalul generator al energiei psihosociale necesare pentru realizarea unor schimbări de profunzime în societatea moldovenească.

PSL declară că unul dintre obiectivele de bază în politica sa economică este atenuarea decalajelor de dezvoltare social-economică şi egalizarea oportunităţilor economice între mediul rural şi cel urban, precum şi consolidarea componentelor regionale ale economiei naţionale. Noi considerăm că situaţia fiecărei ramuri a economiei, inclusiv cea a agriculturii, depinde, în primul rînd, de calitatea politicii economice globale aplicate şi abia în al doilea rînd, de politicile promovate la nivelul ramurii respective. Prin urmare, în domeniul agrar politicile sectoriale trebuie să vizeze nu atît domeniul agricol, cît satul moldovenesc în întregime, unde agricultura reprezintă un element important, dar nu singurul, al activităţii economice. Pornind de la aceste constatări, PSL protestează contra acelor politici guvernamentale care nu vizează nimic altceva, decît asigurarea supravieţuirii biologice a populaţiei din mediul rural şi declară că una dintre priorităţile sale politico-economice va fi promovarea unei politici rurale comprehensive, care ar reduce decalajele dintre sat şi oraş în ceea ce priveşte calitatea serviciilor publice prestate, şansele economice oferite şi nivelul general de trai şi care ar permite populaţiei rurale să capete în viaţa economică şi politică o importanţă comparabilă cu ponderea sa demografică. În acest sens, asocierea benevolă a terenurilor agricole cu păstrarea proprietăţii private asupra lor şi industrializarea raţională şi echilibrată a sectorului rural, sînt privite ca opţiuni principale pentru scoaterea agriculturii moldoveneşti din actuala criză, pentru obţinerea unor noi efecte economice de scară şi pentru orientarea acestui sector la cerinţele pieţei interne, regionale şi mondiale. În acelaşi timp, PSL este totalmente contra revenirii la formele colectiviste de organizare a muncii şi de administrare a proprietăţii în satele moldoveneşti.

Politica industrială a PSL va fi transpusă în practică pe baza principiului liberal de evitare a implicărilor directe în funcţionarea mecanismelor economice. PSL consideră că într-o economie de piaţă dominată de libera concurenţă toate sectoarele, ramurile şi întreprinderile sînt la fel de importante şi egale în faţa rigorilor pieţei, de aceea, concurînd în satisfacerea unor necesităţi sociale şi cereri economice, acestea trebuie să se bucure de drepturi şi şanse egale. Astfel, activitatea va fi continuată doar de acele întreprinderi care se vor dovedi a fi suficient de viabile pentru a face faţă concurenţei, care nu ar fi generatoare de pierderi pentru bugetele publice şi care îşi vor onora cu stricteţe obligaţiile fiscale şi contractuale. Statul, în calitate de principal agent al schimbării, în sectorul industrial se va orienta la intensificarea, stimularea şi consolidarea componentelor ştiinţifice şi inovatoare în procesul de producţie şi de management al întreprinderilor, în scopul atenuări caracterului energofag al industriei moldoveneşti şi modernizării fizice şi morale a utilajelor şi instalaţiilor. Modernizarea industrială va conduce şi la atenuarea dependenţei energetice externe. Un element foarte important al modelului industrial urmărit de PSL este orientarea către dezvoltarea unei industrii independente de factorii climaterici, bazată pe materii prime locale sau şi a unor ramuri care ar consuma puţine materii prime, dar care ar solicita investiţii în dezvoltare-cercetare şi în potenţialul uman. Aceasta va permite reabilitarea şi punerea în acţiune a potenţialului intelectual care încă nu a intrat în desuetudine definitivă. Dezvoltarea unui sector modern al serviciilor (informatice, telecomunicaţii, financiare, transport internaţional şi logistică, turism), care ar da cea mai mare parte din Produsul Intern Brut, va deschide perspective inedite pentru dezvoltarea economică, pentru absorbţia forţei excedentare de muncă şi pentru identificarea unor factori calitativ noi pentru promovarea pe termen lung a intereselor economice naţionale.

PSL consideră că una dintre slăbiciunile cele mai pronunţate ale economiei Republicii Moldova este concentrarea excesivă a activităţii economice în capitală, potenţialul şi resursele regionale rămînînd a fi sub-utilizate. Din această cauză, PSL consideră că pentru identificarea unor noi factori calitativi, cantitativi şi structurali necesari dezvoltării economice armonioase şi echilibrate a ţării, este indispensabilă o politică regională consacrată asigurării echităţii sociale şi şanselor economice pentru populaţia care locuieşte în diverse zone. Instrumentele de politică economică utilizate vor urmări influenţarea distribuţiei spaţiale a activităţii economice în aşa fel încît disparităţile teritoriale în privinţa standardelor de viaţă, utilizării forţei de muncă şi a resurselor naturale să se atenueze. Vor fi încurajate investiţiile publice şi private în obiectivele de infrastructură socială şi economică, vor fi susţinute modelele noi şi eficiente de management în întreprinderile regionale, va fi stimulată reconversia, perfecţionarea profesională şi revenirea forţei de muncă tinere şi a celei calificate în zonele şi regiunile care, chiar dacă eventual sînt mai puţin dezvoltate, ar putea demonstra un înalt potenţial de creştere. Astfel, PSL crede că nu revenirea la sistemul sovietic de raionare politico-administrativă a teritoriului, ci implementarea unor modele moderne de dezvoltare economică regională este de natură să îmbunătăţească situaţia oraşelor mici din Republica Moldova. Dezvoltarea oraşelor mici şi transformarea acestora în veritabile centre de extensiune economică regională, care ar concentra suficiente resurse financiare şi umane, va conduce la consolidarea proceselor de urbanizare, la absorbţia excesului de forţă de muncă rurală, la dezvoltarea sectorului terţiar (al serviciilor) şi la creşterea cererii pentru produse agricole.

Ţinînd cont de dificultăţile care domină astăzi palierul regional şi local al economiei naţionale, PSL consideră că unul dintre instrumentele menite să contribuie la aducerea unor standarde mai înalte de viaţă la nivel local urmează a fi o lege a zonelor defavorizate, care ar prevedea mecanisme specifice ale relaţiilor fiscale interguvernamentale (impozite şi taxe locale mai mici, transferuri mai mari, prioritate în investiţii publice de termen lung în infrastructura fizică şi socială). Pornind de la orientarea sa europeană, PSL declară că una dintre priorităţile politice ale guvernării sale va fi favorizarea colaborării economice, a schimburilor comerciale şi a proiectelor de modernizare a infrastructurii la nivelul colectivităţilor locale şi regionale în cadrul euroregiunilor existente şi în cadrul altor proiecte de colaborare transfrontalieră. Conceptul PSL asupra politicilor economice regionale se înscrie pe direcţia diminuării discrepanţelor regionale printr-o strategie coerentă şi fundamentată. Caracteristicile principale ale acestei strategii sînt substituirea politicilor focus-ate la nivel macroeconomic cu cele care se orientează la necesităţile regionale concrete; coordonarea mai bună a politicilor naţionale sectoriale, ceea ce permite stimularea creşterii economice regionale; susţinerea, stimularea şi creşterea eficienţei iniţiativelor locale; substituirea măsurilor compensatorii cu măsuri stimulatorii şi corelarea politicilor regionale naţionale cu standardele Uniunii Europene.

În viziunea social-liberală, inserţia economiei moldoveneşti în evoluţiile economice contemporane poate fi realizată prin promovarea şi apărarea unor interese economice naţionale, văzute ca obiective fundamentale în domeniul securităţii economice, de realizarea cărora depinde independenţa politică şi economică a Republicii Moldova, dezvoltarea multilaterală şi plenară a personalităţii umane şi asigurarea viitoarelor generaţii cu resurse necesare pentru dezvoltare în condiţiile unei societăţi în globalizare. Mai jos este făcută o descriere a intereselor economice interne şi externe de perspectivă imediată.

Interesul economic primordial al Republicii Moldova trebuie să fie crearea condiţiilor interne necesare pentru reîntregirea potenţialului său uman, pentru stoparea fenomenului de exod al capitalului uman peste hotare şi pentru dezvoltarea lui multilaterală şi plenară în cadrul economiei naţionale. O deosebită atenţie trebuie să fie acordată savanţilor, medicilor, tinerilor profesionişti şi corpului didactic de toate nivelurile, adică acelor categorii socio-profesionale, de activitatea cărora depinde viitorul potenţial intelectual şi tehnico-ştiinţific necesar pentru ascensiunea la nivelurile europene ale standardelor de viaţă.

Un alt interes economic prioritar este obţinerea unei imagini externe favorabile pentru dezvoltarea mediului investiţional. Din păcate, trebuie de constatat că la nivel european şi mondial Republica Moldova este cunoscută mai degrabă prin incidenţa unor evenimente cu conotaţie negativă pentru potenţialii investitori străini. Deşi actualul cadru legal care reglementează procesul investiţional este relativ bun, investitorii străini nu se grăbesc să-şi plaseze capitalurile în Republica Moldova tocmai datorită percepţiilor exterioare nefavorabile. Prin urmare, unul din interesele economice primordiale ar trebui să fie corectarea imaginii externe a ţării, îndreptăţirea acelor aşteptări pozitive pe care le inspira la începutul anilor '90 şi crearea unui mediu investiţional favorabil, adaptat standardelor europene şi care ar demonstra avantaje comparative cu practicile altor ţări din regiune. Una dintre cele mai importante acţiuni în acest sens trebuie să fie simplificarea maximală a procedurilor de înregistrare şi lansare a afacerilor, reducerea aparatului birocratic şi garantarea intangibilităţii politice a investitorilor, atît prin prevederi legale, cît mai ales prin exemple concrete. În aceslaşi timp, politica investiţională a PSL va fi concepută într-o manieră care ar permite investiţiilor străine să complementeze, nu să inhibeze, investiţiile interne.

Reducerea ponderii economiei tenebroase este următorul interes economic naţional. Actualmente, amploarea activităţilor tenebroase şi criminale cu caracter economic este comparabilă cu jumătate din PIB oficial. Deşi este pe larg cunoscută în toată lumea, fiind practic imposibilă dezrădăcinarea ei definitivă, o asemenea amploare pe care economia tenebroasă o are în Republica Moldova este un fenomen mai rar întîlnit. Pentru depăşirea acestei situaţii, sînt necesare cîteva corectări instituţionale şi legale. În primul rînd, este necesară o diminuare sesizabilă a poverii fiscale pe care o suportă producătorii naţionali, ceea ce va conduce la diminuarea predispoziţiilor de evaziune fiscală şi vamală. În al doilea rînd, este necesară modernizarea sistemului de control departamental şi de evidenţă statistică. Intrarea afacerilor în sectorul tenebros este adeseori direct favorizată de coruperea funcţionarilor publici, care tolerează evidenţele contabile duble, apariţia "firmelor-fantomă" şi evaziunile frauduloase, prin urmare, este imperativ necesară modernizarea radicală a instituţiilor de stat şi oferirea unor salarii care ar inhiba intenţiile de corupere a funcţionarilor publici şi care ar face din sectorul public un sector cu adevărat atractiv şi prestigios în care şi-ar găsi locul cei mai talentaţi profesionişti în diferite domenii.

Diversificarea pieţelor de desfacere şi a furnizorilor externi este un alt interes economic de importanţă indiscutabilă. Republica Moldova are legături economice importante cu ţările din regiunea Marea Neagră-Marea Baltică, regiune care ar trebui să fie o zonă de interes geoeconomic deosebit pentru Republica Moldova. Şase dintre principalii parteneri comerciali ai Moldovei aparţin arealului baltico-pontic - România, Rusia, Ucraina, Belarusi, Turcia şi Grecia. Alţi patru parteneri comerciali care nu aparţin acestei regiuni sînt Germania, SUA, Italia şi Franţa. Dezvoltarea durabilă a legăturilor economice externe ale Moldovei depinde într-o foarte mare măsură de evoluţiile din această regiune şi de accesul la aceste pieţe. În virtutea caracterului inexorabil al factorilor spaţiali şi dezvoltării destul de lente a mijloacelor de transport şi telecomunicaţii, această situaţie nu se poate schimba decît foarte lent. Deficienţele pe care le are actualmente Republica Moldova în domeniul comerţului său extern provin anume din incapacitatea de a gestiona adecvat legăturile economice cu potenţialii săi parteneri. Ţinînd cont de aspiraţiile de integrare în Uniunea Europeană, ţările-membre ale acesteia ar trebui să reprezinte principalii parteneri comerciali pentru Republica Moldova. În termeni strategici, potenţialul pieţei europene şi dezvoltarea tehnologică a producătorilor din Uniunea Europeană face ca această zonă să fie cea mai atractivă piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti. Din această cauză, pentru o mai bună soartă a viitoarelor generaţii ale Republicii Moldova este importantă stabilirea unor noi relaţii, de parteneriat strategic, cu Uniunea Europeană, care ar permite diversificarea pieţelor de desfacere ale produselor moldoveneşti, ar contribui la înlăturarea dezechilibrelor structurale în economia moldovenească şi ar facilita participarea echitabilă a Republicii Moldova la economia mondială şi la repartizarea venitului mondial. Dependenţa energetică totală este una dintre vulnerabilităţile pronunţate ale Republicii Moldova. Pentru ca aceasta să nu fie utilizată de forţe interesate de subminarea securităţii politice şi economice, este necesară diversificarea furnizorilor energetici, inclusiv prin utilizarea posibilităţilor oferite de statutul de ţară dunăreană a Republicii Moldova de acces la Marea Neagră, Dunărea fiind fluviul care ar putea înlesni accesul la resursele energetice şi hidrocarburile din Marea Nordului şi Marea Caspică.

Programul economic al PSL este în deplin consens cu tendinţele contemporane de reconsiderare a rolului social al statului şi a funcţiilor sale reglatoare şi cu interesul crescut pentru valorile solidarităţii şi justiţiei sociale. Noi dorim să organizăm societatea şi economia în aşa fel încît să se producă mai multă bogăţie şi să se asigure, pe acest temei, o creştere substanţială a nivelului de trai, nu doar pentru o categorie restrînsă, ci pentru toate categoriile sociale, pentru cei mulţi, care duc greul tranziţiei. Pe noi nu ne interesează ratele formale de creştere economică, ci ne interesează cine contribuie la aceste rate de creştere, adică cît de largă din punct de vedere demografic şi social este participarea la activitatea economică. Ideea de justiţie socială va obţine astfel expresii noi, mai concrete şi mai nuanţate în politica noastră economică. Regîndind rolul economic al statului, noi sîntem convinşi că o economie de piaţă funcţională, modernă şi eficientă este compatibilă cu principiile de justiţie socială şi de prezervare a mediului ambiant. Pentru realizarea acestor finalităţi majore, Omul, considerat a fi nu instrumentul, ci beneficiarul politicilor economice, va fi singurul reper moral care va ghida acţiunile noastre.