versiune pentru tipar

Proiect

Congresul PPCD constată că la ora actuală sistemul de învăţământ traversează o criză profundă, fiind ineficient şi de o slabă calitate. Sistemul nostru educaţional este desconsiderat, discriminat şi suferă de deficienţe majore.

Învăţământul preşcolar a fost profund afectat de perioada de tranziţie. Zeci de edificii ale grădiniţelor de copii continuă să rămână abandonate, părăginite şi distruse. Aproape jumătate din copiii de vârstă preşcolară nu frecventează grădiniţele.

Şcolile medii de cultură generală nu au fost reorganizate în gimnazii sau licee, încă nu este realizată integral trecerea la un singur standard de studii generale – cel liceal. Calitatea studiilor continuă să sufere din cauza funcţionării paralele a două standarde diferite cu aceeaşi finalitate (învăţământ mediu de cultură generală şi liceal).

În învăţământul primar şi cel secundar continuă să se reducă în mod ameninţător numărul elevilor, în ultimul deceniu numărul acestora s-a redus cu peste 100.000 de persoane. Are loc o reducere drastică a şcolarizării, în special, în spaţiul rural. Pauperizarea unor categorii sociale reduce, în mod considerabil, accesul la studii al copiilor şi adolescenţilor. Exodul masiv de populaţie peste hotarele ţării acutizează şi mai mult această tendinţă regretabilă. Un alt fenomen negativ în învăţământ îl constituie reducerea calităţii studiilor. Salariile mici ale cadrelor didactice constituie cauza principală a deteriorării calităţii procesului instructiv. Mii de învăţători şi profesori au abandonat activitatea didactică, emigrând în căutarea unui loc de muncă cu venituri mai mari. Aceştia au fost supliniţi în învăţământ de cadre didactice în etate, de vârstă pensionară.

Învăţământul secundar profesional traversează o criză acută. Capacitatea instituţiilor acestui tip de învăţământ este utilizată în prezent în proporţie de 60%. Din cauza unei oferte reduse mulţi tineri nu pot să însuşească o meserie, care le-ar asigura un rost în viaţă, în acelaşi timp, învăţământul profesional şi cel mediu de specialitate nu corespunde cerinţelor actuale ale pieţei muncii. Doar jumătate din absolvenţii şcolilor profesionale şi o treime din studenţii colegiilor se pot angaja în câmpul muncii. In atare circumstanţe, se impune în mod imperios reformarea sistemului de învăţământ profesional şi tehnic, precum şi reabilitarea infrastructurii şcolilor de acest tip (reparaţia imobilelor, claselor şi atelierelor, înzestrarea lor cu utilaj necesar, materiale didactice, tehnică de calcul şi alte echipamente).

Învăţământul universitar suferă de asemenea de grave carenţe. Lipsa concursului la admitere, slaba calitate a predării, mita sunt fenomene regretabile care au afectat universităţile noastre.

Limba română, ca limbă de stat a Republicii Moldova, nu-şi are rolul cuvenit în sistemul naţional de învăţământ, iar reprezentanţilor minorităţilor etnice conlocuitoare li se încalcă dreptul la integrare lingvistică în societate, întrucât Guvernul şi Parlamentul refuza alocarea fondurilor bugetare necesare unei bune însuşiri a limbii de stat.

Învăţământul în limbile minorităţilor ucraineană, găgăuză şi bulgară este inexistent, elevii de aceste origini etnice fiind în cea mai mare parte a lor obligaţi să frecventeze şcolile cu predare în limba rusă.

Un număr important din toţi elevii aparţinând etniei majoritare sunt de asemenea obligaţi să studieze în limba rusă.

Circa 50 de mii de elevi români din Transnistria sunt discriminaţi şi constrânşi să studieze în baza alfabetului rusesc, după programe perimate din perioada sovietică.

Ţinând cont de această situaţie, Congresul PPCD apreciază ca fiind necesare:

• reformarea învăţământului de toate gradele şi în scopul compatibilizării lui cu rigorile sistemului educaţional european;
• alocarea unor resurse bugetare suplimentare pentru necesităţile învăţământului de toate gradele din Republica Moldova;
• asigurarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ cu locuri de muncă şi excluderea exodului de tineri din Republica Moldova;
• respectarea autonomiei universitare şi renunţarea guvernării comuniste la intenţiile de suprimare a acesteia;
• deideologizarea şcolii şi revenirea la promovarea valorilor general-umane;
• renunţarea la promovarea concepţiei antiştiinţifice de predare a istoriei în şcoală;
• neadmiterea modificării programelor şi a denumirii disciplinelor şcolare "Limba şi literatura română" în instituţiile de învăţământ de toate gradele;
• predarea şi studierea obligatorie a limbii de stat în toate instituţiile de învăţământ;
• acordarea unor sporuri de 25–30% la salarii profesorilor de limba română din şcolile alolingve;
• sprijinirea cererii autorităţilor UT A Găgăuzia de a se acorda resurse bugetare suplimentare pentru studierea limbii de stat de către elevii şi studenţii din autonomie;
• instituirea învăţământului cu predare în limbile minorităţilor ucraineană, găgăuză, bulgară şi altele, potrivit cu structura etnică a populaţiei şcolare din Republica Moldova;
• construirea unei conduite sociale pe liantul firesc Familie-Şcoală-Biserică;
• introducerea şi asigurarea predării religiei în şcoală;
• perfecţionarea sistemului actual de evaluare, care ar exclude discriminarea absolvenţilor şi a profesorilor;
• eradicarea corupţiei din învăţământul de toate gradele din Republica Moldova.