versiune pentru tipar

Evoluţiile politice şi social-economice de după alegerile parlamentare din februarie 2001 au demonstrat că partidele de sorginte totalitară nu acceptă pluralismul politic, respectarea strictă a drepturilor omului, valorile economiei de piaţă. Stabilitatea social-economică nu este decît o aparenţă, deoarece lipseşte o concepţie clară asupra dezvoltării economiei, nu se investesc mijloace în ramurile strategice, iar politicile sociale au un pronunţat caracter populist. Dincolo de participarea la show-rile ceseiste, Republica Moldova devine tot mai izolată în plan internaţional, iar perspectivele de aderare la structurile europene şi euroatlantice sînt tot mai incerte. Una dintre cauzele atitudinii prudente a structurilor continentale faţă de guvernarea de la Chişinău este înregistrarea, în Republica Moldova, a unor grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în primul rînd ale dreptului la libera exprimare, precum şi ale ofensivei fără precedent împotriva valorilor naţionale. Recomandările prevăzute în Rezoluţiile APCE constituie o preîntîmpinare univocă, pentru guvernarea comunistă, că nu vor fi tolerate standardele duble şi simularea democraţiei.

Partidul Liberal a contribuit substanţial la stoparea ofensivei comuniste împotriva democraţiei - prin participarea activă la manifestările de protest, precum şi prin constituirea, împreună cu Alianţa Social-Democrată, a nucleului Mesei Rotunde cu Statut Permanent. Acest for al partidelor a stimulat dialogul politic în Republica Moldova şi conlucrarea dintre formaţiuni cu opţiuni programatice şi doctrinare diferite - realizări apreciate la justa lor valoare de către conducerea Consiliului Europei.

Un pericol real pentru viitorul european al statului nostru îl constituie proiectul Acordului de federalizare, propus de Misiunea OSCE la Chişinău şi de ţările garante - Rusia şi Ucraina. Partidul Liberal a manifestat, de la bun început, o atitudine negativă faţă de acest proiect şi a sensibilizat opinia publică din interior şi din exterior asupra faptului că documentul nu ţine cont de particularităţile evidente ale Republicii Moldova şi de pericolele pe care le comportă realizarea unor asemenea scenarii. Formaţiunea noastră a pichetat, în semn de protest, Ambasadele ţărilor garante şi Misiunea OSCE de la Chişinău.

Scrutinul pentru alegerea preşedintelui Partidului Liberal a inclus riscurile scindării formaţiunii. După februarie 2001, a devenit, însă, prea evidentă necesitatea implicării mai active a tuturor membrilor partidului în luarea deciziilor - fapt înţeles şi materializat prin noua modalitate de alegere a liderului formaţiunii. Pe parcursul campaniei electorale majoritatea covîrşitoare a organizaţiilor teritoriale şi-au definitivat structurile primare, au contactat permanent cu centrul, au pregătit şi au desfăşurat conferinţe cu o bună participare. Prezenţa masivă în teritoriu a membrilor Biroului Permanent Central, a staff-ului partidului a permis începerea la timp a pregătirilor pentru alegerile locale. Rezultatul scrutinului şi prestaţia concurenţilor a demonstrat că, dincolo de lupta de idei, de concepte şi de programe, există o unitate de partid, bazată pe conştientizarea cvazitotală, de către toţi membrii formaţiunii noastre, a necesităţii unificării şi fortificării formaţiunii noastre. Alegerea preşedintelui Partidului Liberal implică angajarea liberalilor într-o etapă combativă şi productivă de activitate a formaţiunii - ca cea mai influentă pe segmentul de centru-dreapta -, etapă de fortificare a democraţiei şi de promovare a reformelor liberale.

Congresul al V-lea cheamă toate structurile teritoriale, pe fiecare membru de partid să conştientizeze necesitatea unei victorii clare în următoarele alegeri locale asupra forţelor retrograde cu mesaje populiste. Astfel, se va deschide calea pentru schimbarea regimului politic şi pentru reorientarea definitivă a Republicii Moldova spre valorile democraţiei europene.