versiune pentru tipar

Domnule Preşedinte al Parlamentului! Stimaţi colegi şi onorată asistenţă!

Decizia deputaţilor comunişti şi a aliaţilor lor din PPCD şi PD de a renunţa la aplicarea începînd cu 1 ianuarie 2007 a Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, după cum a propus Guvernul Tarlev, este o lovitură catastrofală pentru sute de mii de oameni în întreaga ţară. Anume acesta este efectul ei social şi, dacă doriţi, moral. Dar, amînarea pînă la 1 decembrie, curent, a implementării acestei legi (care şi aşa este departe de aşteptările salariaţilor bugetari) este şi o confirmare a criticilor aduse de Opoziţie unei Puteri incompetente şi iresponsabile. Este dovada incapacităţii guvernării comuniste de a asigura creşterea economică, modernizarea ţării şi, ca rezultat, subminează aşteptările populaţiei privind creşterea bunăstării.

Însăşi conducerea de vîrf a ţării, rînd pe rînd şi tot căutînd pe cine să dea vina, a recunoscut eşecurile în ce priveşte Planul de acţiuni cu Uniunea Europeană, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, Programul "Satul Moldovenesc", strategiile de combatere a corupţiei, de sporire a exporturilor, şi alte angajamente ale guvernării. Putem constata, de fapt, compromiterea totală a programului de guvernare anunţat după alegerile din 2005. Ţara nu este guvernată! Atît populaţia şi organizaţiile neguvernamentale, cît şi structurile externe, în care figurăm şi spre care tindem, sunt derutate în ce priveşte direcţia, termenele şi şansele de dezvoltare ale Republicii Moldova. Suntem plasaţi în afara proiectelor stabile, regionale şi europene, care ar oferi măcar un orizont vizibil de aşteptare pentru o viaţă europeană, spre care tind cetăţenii noştri.

Regresul economiei reale, descreşterea în industrie şi agricultură, risipa de fonduri publice şi private în cadrul iniţiativelor populiste ale Puterii, suprimarea elementelor active ale societăţii civile şi ale comunităţii de afaceri, controlul de la Centru asupra administraţiei şi a finanţelor publice locale - sunt politici comuniste, care generează numai regres şi sărăcie. Aceste realităţi sunt împodobite doar prin amplificarea represiunilor poliţieneşti şi prin extinderea intereselor de clan ale Puterii în toate domeniile.

Într-o asemenea societate este distrusă capacitatea de a valorifica suportul colosal, pe care democraţiile occidentale sunt gata să-l ofere Republicii Moldova pe calea integrării europene. Da, speranţele sunt alimentate puternic de partenerii noştri europeni, de Clubul Ţărilor Donatoare. Dar aceste speranţe sunt omorîte chiar de propria guvernare – principala frînă în calea unei societăţi dornice de a realiza salturi rapide în dezvoltarea social-economică, politică şi în toate celelalte domenii.

Responsabilitatea pentru această conducere o poartă, desigur, şi cei, care, în baza tîrgurilor de funcţii şi de beneficii au votat proiectele iresponsabile ale guvernării comuniste – legile ce simulează reformele democratice, dar şi bugetul de stat pe 2007, şi cel al asigurărilor sociale şi, ca să revenim la acest exemplu expresiv – modificarea de suspendare a reformei în salarizarea angajaţilor bugetari.

Fracţiunea AMN consideră inacceptabilă invocarea de către Guvern a unor argumente, prin care el îşi demonstrează eşecurile - transferarea termenului de aplicare a legii s-a justificat prin lipsa acoperirii financiare necesare majorărilor salariale în 2007, prevăzute de acelaşi Guvern! Concluzia e simplă – se adoptă legi mincinoase, cum s-a făcut la sfîrşitul lui 2005, cu singurul scop de a face propagandă comunistă, fără bază financiară şi economică. Căci executivul era obligat înainte de orice, mai ales de luarea unor angajamente în faţa unei populaţii sărăcite, să prevadă riscurile interne şi externe şi, mai ales – să deţină rezerve şi soluţii alternative pentru a remedia şi a compensa aceste riscuri.

De altfel, voi reaminti că Opoziţia şi experţii interni şi străini au venit din timp cu avertizări repetate. Dar tot guvernanţii comunişti le-au negat, sau pur şi simplu le-au ignorat. Populism, incompetenţă şi iresponsabilitate, de pe urma cărora suferă sute de mii de oameni!

Mai mult – cetăţenii sunt impuşi acum să plătească preţuri şi tarife majorate, impozite majorate pe imobil şi taxe sociale sporite, costuri mai mari pentru asigurările obligatorii de sănătate. Guvernarea, care duce de rîpă economia, este incapabilă să se descurce altfel, decît prin a băga şi mai adînc mîna în buzunarul cetăţeanului sărăcit! Cred că mulţi dintre alegătorii acestei guvernări îşi regretă amarnic votul, cînd primesc noile facturi, noile chitanţe de impozitare şi vechile salarii derizorii.

Legile adoptate de comunişti aprofundează şi inegalităţile artificiale dintre cetăţenii ţării. Însuşi conceptul reformei salariale în sectorul bugetar este din start greşit, provocînd distorsiuni – salariul mediu prevăzut pentru un angajat din administraţia publică este de două ori mai mare decît cel pentru un profesor din învăţămîntul şcolar, sau pentru un medic. Cît priveşte angajaţii din agricultură ei vor continua să deţină cele mai mici salarii – sub 800 de lei, media pe sfera bugetară fiind de aproape 1600 lei. Şi aceasta în condiţiile, în care la 1 noiembrie, 2006, restanţele la plata salariilor pe economie erau de peste 134 milioane de lei (10,3 milioane USD), în creştere cu 21,1 milioane lei (1,6 milioane USD) faţă de 1 iulie, 2006. Federaţia angajaţilor europeni, in cadrul raportului "Salariile Europei anului 2006" din aprilie, anul trecut, informa ca Moldova rămîne pe ultima poziţie, fiind depăşita de Albania.

Invocînd lipsa banilor necesari pentru a majora salariile conform Legii votate în anul 2005, în mod absolut paradoxal, comuniştii aprobă 200 de milioane pentru majorarea fondului statutar al Băncii Naţionale; alocă de la buget 100 de milioane pentru procurarea unei aeronave, îşi fac reparaţii de zeci de milioane în sediile instituţiilor Puterii – adică, nici un fel de politică de austeritate cu orientare socială – numai egoismul nomenclaturii de vîrf şi propagandă de aruncat praf în ochi oamenilor de rînd.

Sunt, desigur, mai multe alte acte ce împovărează şi discriminează sute de mii de oameni. Am în vedere şi aplicarea selectivă, în prima etapă, a noului impozit pe imobil, care reprezintă pentru un mare număr de locuitori din Bălţi şi Chişinău majorări de pînă la cîteva zeci de ori. Este curios că ele se operează pe baza unor preţuri de piaţă, în mare măsură speculative, dar în condiţiile, în care salariile nici pe departe nu sunt ajustate la aceleaşi realităţi ale pieţii şi ale inflaţiei. Tot aici reamintesc şi batjocura faţă de micii antreprenori, demonstrată prin eliminarea patentelor de întreprinzător.

Fracţiunea AMN a făcut mai multe apeluri către gruparea, care a ajuns la Putere prin accidente politice şi a păstrat-o prin abuzuri şi corupere politică - să-şi dea demisia! Pentru că este incapabilă să ducă ţara spre Europa cu ritmuri apropiate măcar de cele din alte ţări. Evident, capitaliştii camuflaţi în comunişti se vor ţine, cît pot, de fotolii. Depinde de cetăţeni cît vor mai avea puteri să suporte o guvernare cu asemenea atitudine şi cu asemenea performanţe. Vom vedea şi ce-o să aducă anul 2007!

În ce priveşte actele recente, prin care coaliţia majoritară a lovit direct în bunăstarea cetăţenilor, Fracţiunea AMN insistă ca ultimele modificări la legile, despre salarizarea în sectorul bugetar, despre impozitul pe imobil şi despre patente să fie anulate de către Parlament. În cel mai scurt timp vom depune iniţiative legislative, pentru a reînnoi integral angajamentele luate de Guvern şi a-l impune să le îndeplinească!

Serafim URECHEAN
Preşedinte al Fracţiunii AMN în Parlamentul Republicii Moldova