versiune pentru tipar

Voi menţiona că proiectul Legii bugetului pe 2006 în mare măsură repetă caracteristicile din ultimii ani. El este lipsit de orice concept de modernizare a economiei, care ar pune baze durabile pentru obţinerea unei bunăstări reale a populaţiei.

Incapacitatea de a schimba filozofia planificării bugetare reprezintă handicapul principal al echipei guvernamentale, care a adus Moldova pe ultimul loc în Europa la capitolul sărăcie.

Bugetul de Stat reflectă totalitatea Veniturilor şi Cheltuielilor necesare pentru a atinge obiectivele Executivului. De aceea, voi corela proiectul de Buget cu programul de guvernare, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, cadrul de cheltuieli pe termen mediu.

În ce priveşte creşterea economică, proiectul menţine acelaşi ritmuri prognozate pentru 2006-2008, care "bat pasul pe loc": - de la 7,0 % - în 2005 la 6,5% - în 2006 şi 6,0% în 2007-2008.

Creşterea economică, lăudată în ultimii ani, e bazată doar pe calcule matematice sterile, care nu reflectă starea reală de lucruri în economia naţională.

De fapt, ea continuă să stagneze. Aşa-numitele succese se datorează în exclusivitate veniturilor din activitatea cetăţenilor aflaţi la muncă peste hotarele ţării. În 2004 ponderea lor a fost la nivel de 26% din PIB şi ea se află în creştere. Aceste fluxuri finanţează, în temei, consumul, şi contribuie indirect la formarea veniturilor la Buget. Guvernul se arată a fi dezinteresat de mobilizarea acestor mijloace în investiţii, cu alte cuvinte - nu-i convine revenirea acasă a forţei noastre de muncă de peste hotare.

Orientarea spre consum, în detrimentul progresului economic, este ilustrată şi de faptul că importurile sunt cu peste o dată şi jumătate mai mari decât exporturile. Banii câştigaţi la negru peste hotare se investesc în mărfurile de import, în economiile altor ţări şi nu în economia noastră naţională. Pentru a face mai competitive produsele moldoveneşti, şi pe piaţa internă şi pentru export, Guvernul ar trebui să aplice careva politici. Inclusiv, în privinţa aprecierii valutei naţionale. Ele lipsesc în Proiect.

Nici la capitolul climatului investiţional, proiectul bugetului nu oferă soluţii. Alte ţări în tranziţie au rate de investiţii între 20 şi 25 procente din PIB, pe când Republica Moldova - doar 16 procente. Nu în zadar, investiţiile străine pe cap de locuitor au fost excluse din lista indicatorilor Biroului Naţional de Statistică.

La ce fel de facilităţi investiţionale poţi să te aştepţi de la un Guvern, care aplică, de fapt, măsuri contrare - de exemplu, impune agenţii economici să achite impozitele în avans. Ponderea scăzută a cheltuielilor pentru sectorul industrial (de 3,4% în PIB şi de 0,2% în totalul cheltuielilor bugetare) demonstrează incapacitatea Guvernului de a atrage investiţii în dezvoltarea sectorului real al economiei. Prin urmare, ceea ce se pretinde drept stabilitate economică, reprezintă, mai curând, o stagnare periculoasă în economia ţării. Iată de ce populaţia Moldovei rămâne a fi cea mai săracă în Europa. Creşterea preţurilor reduce puterea de cumpărare a cetăţenilor, iar sporurile la salarii şi pensii nu reuşesc să ţină pasul inflaţiei, mai ales la produsele de primă necesitate.

În domeniul politicilor fiscale, de asemenea, lipsesc schimbările conceptuale. Guvernul extinde aplicarea Taxei pe Valoarea Adăugată, care pentru 2006 va constitui peste 65% din veniturile la Buget. Iar ponderea totală a taxelor şi accizelor va atinge 80%, bazându-se, în principiu, pe impozitarea aceloraşi importuri. Oare este o susţinere pentru relansarea economiei faptul, că Guvernul introduce TVA pe toate echipamentele şi utilajele de import. El impune agenţii economici să crediteze fără dobândă bugetul de stat pe 5-10 ani, termenul de restituire a acestui TVA. Sunt politici fiscale, ce subminează creşterea calitativă a economiei şi a nivelului de viaţă.

Iar impozitarea persoanelor fizice, în opinia noastră, reprezintă impozitarea sărăciei din Republica Moldova. Considerăm că grila respectivă trebuie să fie redusă la un impozit unic de 10 % şi doar pentru retribuţiile, ce depăşesc valoarea minimului de existenţă. Trebuie înlăturate barierele din calea creşterilor salariale şi stimulată legalizarea retribuţiei muncii, care va lărgi baza impozabilă.

Cât priveşte compartimentul cheltuieli, constatăm stagnarea cotelor de alocaţii bugetare pentru sfera socială: cultură, artă, sport, tineret şi celelalte. Învăţământul are 11,2% - faţă de 11,7% în 2004. Ocrotirea sănătăţii - 15,5% faţă de 15% în 2004. Cota alocaţiilor pentru asistenţa socială chiar a coborât la 12,7% în 2006.

Conform estimărilor efectuate de experţii Băncii Mondiale, doar 44% din populaţie are acces deplin la serviciile medicale, 40% - acces limitat, iar 15,1% sunt lipsite de acest acces. Va contribui oare la ameliorarea acestor date majorarea costului poliţei de asigurare medicală obligatorie până la 816 lei? Răspunsul este în mod clar - NU!

Guvernul a aprobat recent Concepţia de eficientizare a sistemului de asistenţa socială. În 2006 se va testa mecanismul de plată a compensaţiilor nominative la nivel naţional. Iar abia din 2008 se va trece la plata indemnizaţiilor in funcţie de venitul real al persoanei. Pe când SCERS presupune ultimul termen pentru 2006. Proiectul Legii bugetului arată compromiterea acestui obiectiv.

Abordarea iresponsabilă a sarcinilor de reducere a sărăciei de către Guvern supune unui risc major susţinerea populaţiei aflate în dificultate, a celor lipsiţi de posibilitatea de a-şi asigura o viaţă decentă. Spre exemplu, de ani de zile se tergiversează asigurarea cu spaţiu locativ a persoanelor intern deplasate din raioanele de est ale Republicii Moldova. Ministerul Finanţelor prevede acum numai 5 milioane lei, în loc de cele 35 de milioane necesare.

Voi face o paralelă cu cele 524 de milioane alocate de la bugetul de stat pentru investiţii capitale. O bună parte a acestor bani sunt destinaţi proiectelor populiste şi achitării poliţelor electorale ale comuniştilor:

• 6 milioane pentru reconstrucţii în cadrul "Pensiunii din Holercani";
• 6 milioane pentru reconstrucţia unui scuar din centrul capitalei,
• 3 milioane pentru construcţii efectuate de Aparatul Guvernului,
• 10 milioane pentru reconstrucţii efectuate de SIS,
• 2,5 milioane pentru reconstrucţia Centrului pentru Combaterea Crimei Economice şi Corupţiei. Nu-i uitată nici reşedinţa de la Condriţa.

S-ar părea că inspiră optimism cele 190 milioane lei preconizate pentru subvenţionarea producătorilor agricoli. Dar aceste surse provin tot din contul agricultorilor - din aplicarea TVA la importul producţiei fitotehnice şi de horticultură, din anularea înlesnirilor la TVA pentru îngrăşămintele minerale şi pesticide.

În rezultat, proiectul bugetului este lipsit de politici de susţinere aşteptate de agricultori şi cerute pentru ei de Opoziţia parlamentară. Guvernul continua politica de a aduce ţăranii la sapă de lemn, pentru a-i forţa să vândă ieftin pământul clientelei comuniste. Insistăm ca Bugetul pentru anul 2006 să includă crearea Fondului de stimulare a creditării ipotecare, conform Codului Funciar. Trebuie să dezvoltăm piaţa funciară, ca ţăranii să poată consolida terenurile agricole benevol şi cu beneficiu real, nu prin impunerea vânzării lor la preţuri mizere.

Cheltuielile cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au evoluat de la 315 milioane lei în 2000 la 1 miliard de lei pentru 2006. Iată numai o parte din costul real al anti-reformei administraţiei publice locale, impusă de comunişti. Aceste alocaţii mai denotă şi lipsa de autonomie a administraţiei publice locale, controlul supra-centralizat al gestionării finanţelor locale.

În pofida prognozelor macro-economice, în proiectul bugetului lipsesc soluţiile pentru creşterea economică stabilă şi calitativă, reforma structurală, atingerea obiectivelor sociale, ocuparea forţei de muncă şi pentru alte probleme esenţiale. Acest proiect demonstrează incapacitatea Executivului de a asigura perspectiva bunăstării generale în Republica Moldova.

Fracţiunea parlamentară "Alianţa «Moldova Noastră»" va refuza să susţină acest proiect al bugetului pentru 2006, a cărui responsabilitate revine Guvernului şi majorităţii parlamentare.