versiune pentru tipar

Cu aproape exact un an în urmă o gravă criză politică a adus mii de protestatari în străzile Chişinăului. Perspectivele stabilirii unui dialog între forţele politice se reduceau în mod rapid. Noi, în Consiliul Europei, eram profund îngrijoraţi de situaţia din Moldova. Organizaţia noastră reprezintă o familie a naţiunilor cu intenţii asemănătoare. Aparent, unul dintre membrii familiei necesita ajutor. La invitaţia mea, dnii Stepaniuc, Roşca şi Braghiş au sosit la Strasbourg pentru a discuta căile de depăşire a acestei crize. Ulterior, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a examinat situaţia şi a adoptat Recomandările şi Rezoluţiile, care la moment sînt deja bine cunoscute în Moldova. Aş dori să reamintesc că toate punctele, expuse în documentele date, au fost acceptate de către toate forţele politice din Moldova.

Instituirea Mesei Rotunde era unul dintre punctele majore ale recomandărilor Consiliului Europei. Această Masă Rotundă urma să atingă două scopuri: diminuarea confruntărilor din stradă şi a riscului violenţei şi relansarea unui dialog vast între forţele politice şi sociale ale Moldovei. Consiliul Europei, desigur, pledează pentru libertatea exprimării, care include şi dreptul de a organiza manifestaţii de stradă. Oricum, într-o societate democratică, demonstraţiile de stradă nu ar trebui să conducă spre o confruntare oarbă. Pentru a lucra şi a rămîne vitală, democraţia preconizează o competiţie şi confruntare de idei, instituţionalizată, în special, în Parlament. Dialogul în cadrul Mesei Rotunde trebuie să servească la înlăturarea obstacolelor majore pentru a asigura o funcţionare corectă şi cu succes a Parlamentului.

Democraţia nu e nicidecum o regulă a majorităţii, în care minoritatea poate fi consultată, fiind oricum impusă să se conformeze deciziilor majorităţii. Dar, democraţia nu e nici o regulă a minorităţii, care şi-ar putea exprima "liberum veto" sau majorităţii alese în mod legitim prin confruntare sau acte de protest civil.

Ceea ce democraţia reprezintă într-adevăr, e regula majorităţii, ce respectă minoritatea. Acest lucru poate fi obţinut printr-un dialog deschis, onest, prin respectarea statului de drept şi a procedurilor democratice. În ora de adevăr, toate partidele politice trebuie să menţină consensul european privind democraţia - funcţionarea corectă a instituţiilor democratice, respectarea drepturilor omului şi o democraţie pluralistă în cadrul statului de drept. Din mai multe motive Masa Rotundă din Moldova nu şi-a putut iniţia un bun început.

Evident, era necesar un sfat pentru a porni lucrările ei. Din acest motiv am fost recunoscător, cînd domnii Tadeusz Mazowiecki, fostul prim-ministru al Poloniei, Markus Meckel, fostul ministru al afacerilor externe al Republicii Democrate Germane, în prezent deputat al social-democraţilor în Bundestag, precum şi doamna Ulrike Poppe de la Academia Protestantă din Berlin, au acceptat să sosească în or. Chişinău pentru a discuta cu participanţii la Masa Rotundă şi pentru a formula un set de recomandări politice şi tehnice. Dumnealor au recomandat reformarea Mesei Rotunde pentru a-i face activitatea mai eficientă. Referitor la componenţa ei, această nouă formulă ar însemna că trebuie să participe toate partidele parlamentare, iar în scopul lărgirii bazei pentru un dialog democratic, de asemenea şi partidele politice, ce au depăşit un anumit prag de voturi în cadrul ultimelor alegeri.

Toate partidele trebuie să fie reprezentate permanent la nivel de conducere. În scopul asigurării contribuţiei din partea societăţii civile a Moldovei, urmează să fie incluse şi ONG-urile cu relaţii europene. În acest caz, experţii europeni ar putea fi consultaţi în mod direct de către Masa Rotundă.

Experţii au mai sugerat să fie fixat un grafic bine definit şi un program de lucru clar pentru Masa Rotundă. Dată fiind misiunea specifică a Mesei Rotunde, experţii au propus următorul program de lucru: amendamentul Legii electorale; restabilirea regulilor şi procedurilor în Parlament, care ar garanta drepturile democratice ale opoziţiei; măsuri care ar garanta libertatea presei şi securitatea unui sistem legislativ, controlat în mod democratic; monitorizarea implementării recomandărilor Adunării Parlamentare. Suplimentar Masa Rotundă trebuie să discute întrebări ce ţin de identitatea naţională şi unitatea politică a Republicii Moldova.

Lucrările Mesei Rotunde trebuie să aibă o acoperire cît mai vastă în mass-media. Permiteţi-mi să mă exprim foarte clar. Masa Rotundă nu substituie în nici un fel Parlamentul ales în mod legitim. Ea urmează să adopte recomandări prin consens. Implementarea recomandărilor în cauză prin intermediul Parlamentului, va rămîne ulterior responsabilitatea politică a forţelor reprezentate în Parlament.

Recomandările experţilor au fost acum confirmate prin andosament de către un număr impresionant de organizaţii internaţionale: Uniunea Europeană, OSCE şi, finalmente, de către 44 de state-membre ale Consiliului Europei - un mesaj adresat tuturor partidelor politice. Actualmente aceste organizaţii aşteaptă rezultate concrete în urma lucrărilor Mesei Rotunde.

Moldova e aşteptată să preia Preşedinţia în Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în luna mai a anului 2003, jucînd astfel primul său rol pe o scenă internaţională majoră. Va reuşi oare ea să culeagă beneficiile politice, pe care le oferă un atare rol va depinde - în situaţia prezentă - de toate forţele politice.